Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
În cadrul întâlnirii dintre Donald Trump și prim-ministra Japoniei Sanae Takaichi, președintele american a făcut o remarcă despre Pearl Harbor, deranjând-o pe aceasta, relatează Reuters. Întrebat de un reporter japonez de ce nu a informat aliații înainte de a lansa atacurile asupra Iranului, Trump a răspuns: “Nu am dezvăluit nimănui deoarece am vrut ca aceasta să fie o surpriză. Cine știe mai multe despre surprize decât Japonia? Tu de ce nu mi-ai spus despre Pearl Harbor?”. Deși a reprezentat o glumă, afirmația liderului american a incomodat-o pe Sanae Takaichi. Președintele american a făcut declarațiile în încercarea de a justifica acțiunile militare recente împotriva Iranului. Pearl Harbor a reprezentat un atac din al doilea Război Mondial asupra bazei navale americane, care a dus la moartea a peste 2.400 de americani și a determinat intrarea armatei SUA în cel de-al Doilea Război Mondial. Finalul acestui război a dus la utilizarea de care americani a bombei nucleare. Războiul Mondial rămâne un subiect delicat în spațiul public japonez, deși relațiile dintre oficialii SUA și ai Japoniei s-au consolidat în perioada postbelică.
Liderul partidului conservator de opoziție din Norvegia a declarat că ar trebui să se depună din nou o cerere de aderare la Uniunea Europeană, având în vedere provocările comune în materie de securitate, confirmă Politico. Liderii norvegieni au depus o cerere de aderare la UE în 1992, dar cererea a fost respinsă printr-un referendum doi ani mai târziu. De atunci, Norvegia face parte din Spațiul Economic European, ceea ce înseamnă că adoptă multe dintre normele și reglementările UE, fiind totodată membră a NATO. Deși Norvegia a transpus aproximativ 14.000 de acte juridice din UE în legislația națională în ultimii ani, țara nu are totuși niciun cuvânt de spus în stabilirea agendei blocului sau în orientările sale strategice. Din cauza disputei dintre decidenții UE și cei norvegieni provocată de restricțiile asupra aliajelor feroase s-a arătat cum statul norvegian poate fi văzut ca „un membru de rangul doi” al clubului. Ine Eriksen Søreide, care a fost aleasă luna trecută lider al partidului conservator din Norvegia a enumerat beneficiile, precum: cele comerciale, apărarea, spațiul, sănătatea și securitatea arctică ca domenii în care norvegienii ar beneficia de pe urma aderării depline la UE.
Liderii din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la eforturile internaționale pentru deblocarea Strâmtorii Hormuz, fără însă a preciza în ce constă această implicare, prezintă Reuters. Decizia a fost anunțată în urma intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu. Compania QatarEnergy a raportat pagube semnificative la complexul industrial Ras Laffan, una dintre cele mai importante facilități de procesare a gazului natural lichefiat din lume, responsabilă pentru aproximativ o cincime din producția globală. Atacurile au vizat și infrastructura energetică din Arabia Saudită, inclusiv porturi strategice din Marea Roșie, pe unde un număr limitat de nave încercau să evite blocajul din Golful Persic și să continue transportul de petrol. Purtătorul iranian de cuvânt a declarat pentru presa de stat că vor continua atacurile “dacă instalațiile energetice ale țării vor fi din nou lovite”. Escaladarea conflictului a dus la creșteri accentuate ale prețurilor, cotațiile pentru gazele europene au crescut cu peste 60% de la începutul conflictului, iar petrolul Brent a ajuns la aproximativ 113 dolari pe baril. Piețele financiare au reacționat negativ, cu scăderi pe bursele din Europa și Asia, în timp ce instituții precum Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au decis să mențină dobânzile de referință, invocând riscuri inflaționiste generate de scumpirea energiei.
Primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan, a declarat că decidenții Marei Britanii ar trebui să încerce să reintre în uniunea vamală și în piața unică a UE „în timpul acestei legislaturi” și apoi să se alăture din nou blocului în întregime, notifică Politico. Khan, al cărui oraș, Londra, a votat cu o majoritate covârșitoare pentru rămânerea în UE în 2016, a afirmat că pagubele provocate de Brexit au făcut ca reintegrarea Regatului Unit în blocul comunitar să fie „inevitabilă”. Întrebat despre comentariile primarului, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului a declarat în cadrul unei conferințe de presă obișnuite la Westminster: „Liniile roșii ale guvernului, stabilite în programul electoral, rămân valabile.” Khan este cea mai înaltă personalitate din Partidul Laburist care a abordat până acum subiectul reintegrării Regatului Unit în blocul comunitar, problema fiind încă considerată un subiect politic tabu. Opinia publică din Marea Britanie s-a orientat puternic împotriva Brexitului în aproape un deceniu de la votul din 2016, cel mai recent sondaj realizat de YouGov în această săptămână arătând că 54% dintre britanici susțin reintegrarea în bloc, față de 34% care se opun acestui lucru, iar 12% sunt indeciși.
Un atac cu drone din Sudan a ucis 17 persoane în Ciad, pe fondul extinderii conflictului peste graniță, conform Al Jazeera. Autoritățile din Ciad au anunțat că 17 persoane au fost ucise într-un atac cu drone care a fost lansat din Sudan asupra localității de frontieră Tine, iar acest incident s-a produs în timpul unei adunări funerare. Potrivit oficialilor, victimele includ civili, printre care și copii, iar circumstanțele exacte și autorii atacului nu au fost clar stabilite. Reprezentanții guvernului de la N’Djamena au condamnat incidentul și au avertizat că vor riposta la orice nouă agresiune venită dinspre Sudan, consolidând în același timp prezența militară la graniță. Conflictul dintre armata sudaneză și forțele paramilitare RSF a provocat zeci de mii de morți și milioane de persoane strămutate, inclusiv refugiați ajunși în Ciad. Utilizarea dronelor a devenit tot mai frecventă în acest război, contribuind la creșterea numărului de victime civile și la extinderea violențelor dincolo de frontiere.
Liderii Uniunii Europene au criticat premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru blocarea pachetului de ajutor destinat Ucrainei, relatează Al Jazeera. Liderii Uniunii Europene au intensificat presiunile asupra premierului ungar Viktor Orban și l-au acuzat că blochează un pachet esențial de sprijin financiar pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro. Oficialii europeni au avertizat că întârzierea adoptării ajutorului riscă să afecteze capacitatea oficialilor de la Kiev de a susține efortul de război împotriva Rusiei. Deși acordul a fost aprobat de toate statele membre, reprezentanții guvernului ungar au blocat implementarea acestuia, invocând un diferend legat de o conductă afectată de război. Mai mulți lideri europeni au criticat poziția liderilor de la Budapesta și au sugerat că aceasta a fost influențată de calcule electorale interne. În același timp, oficialii europeni încearcă să deblocheze situația, invocând progrese în repararea infrastructurii energetice și necesitatea menținerii unității în cadrul blocului comunitar.
Trei femei palestiniene au fost ucise într-un salon de înfrumusețare în urma unui atac cu rachete iraniene, potrivit BBC. Cel puțin trei femei palestiniene au fost ucise și alte opt rănite după ce un salon de înfrumusețare din localitatea Beit Awwa, în Cisiordania ocupată, a fost lovit în timpul unui atac cu rachete lansat de oficialii iranieni. Potrivit reprezentanților armatei israeliene și ai Semilunii Roșii Palestiniene, victimele au fost ucise de schije provenite dintr-o rachetă cu muniție de tip cluster. Femeile se aflau în apropierea salonului în momentul exploziei și se pregăteau pentru sărbătoarea Eid al-Fitr. Incidentul a marcat primele victime palestiniene din Cisiordania în contextul conflictului actual. Echipele de intervenție au întâmpinat dificultăți în accesarea zonei, ceea ce a afectat acordarea rapidă a ajutorului medical.
Oficialii iranieni au avertizat că nu vor da dovadă de „nicio reținere” dacă infrastructura energetică va fi din nou atacată, relatează The Guardian. Liderii iranieni au declarat că nu vor ezita dacă infrastructura energetică a țării va fi din nou vizată, în contextul escaladării conflictului cu reprezentanții din Israel. Declarația ministrului de externe de la Teheran a urmat după atacul asupra zăcământului de gaze South Pars, urmat de lovituri iraniene asupra unor facilități energetice din Qatar și alte state din Golf. Autoritățile din Qatar au anunțat că aproximativ 20% din capacitatea de export de gaz natural lichefiat a fost afectată. Criza a provocat creșteri semnificative ale prețurilor la energie și turbulențe pe piețele financiare globale. Mai mulți lideri din state occidentale au cerut descaladarea situației și protejarea infrastructurii critice și au avertizat asupra impactului global al conflictului asupra economiei și securității energetice.
Unele dintre cele mai sărace state ale lumii vor pierde ajutor britanic în urma unei reduceri bugetare de 56%, conform The Guardian. Mai multe state sărace din lume vor fi afectate de reduceri semnificative ale ajutorului extern acordat de autoritățile din Regatul Unit, în urma unei scăderi bugetare de 56% a finanțării bilaterale, în special pentru țările africane. Oficialii britanici au declarat că măsura face parte dintr-un plan mai amplu de redirecționare a resurselor către cheltuieli de apărare, într-un context internațional tensionat. Organizațiile umanitare au avertizat că aceste tăieri pot avea consecințe grave asupra accesului la educație și servicii medicale pentru milioane de persoane vulnerabile. Reprezentanții societății civile și unii politicieni britanici au criticat decizia și au subliniat că reducerea ajutorului riscă să accentueze instabilitatea globală și să afecteze reputația internațională a Regatului Unit. Noile priorități vizează direcționarea fondurilor către zone de conflict și colaborarea cu instituții multilaterale.
