Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a declarat că Israelul a fost de acord să reia discuțiile legate de încetarea focului în Gaza, relatează AP News. Antony Blinken a declarat că a discutat cu autoritățile israeliene și au ajuns la un consens legat de discuțiile despre încetarea focului în Gaza, fără a menționa dacă cerințele grupului militar vor fi adresate. Israelul a cerut ca și Hamas să fie deschis pentru a rezolva diferențele dintre cele două tabere. Negocierile legate de încetarea focului în Gaza au fost la ordinea zilei pentru mediatori, în contextul amplificării conflictului regional și implicarea grupării libaneze Hezbollah în lupte. Discursul lui Blinken a venit în urma unei discuții de două ore și jumătate cu prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu și urmează ca acesta să călătorească către Egipt și Qatar pentru a continua negocierile. Acesta a mai adăugat că vor petrece câteva zile pentru a implementa un acord care să adreseze cerințele ambelor tabere. Hamas și-a pierdut încrederea în calitatea Statelor Unite de mediator, acuzând autoritățile americane de susținere a Israelului.
Autoritățile din Nicaragua au interzis funcționarea a 1500 de organizații non-guvernamentale, conform Al Jazeera. Guvernul din Nicaragua a interzis activitatea a 1500 de organizații non-guvernamentale în contextul desființării grupărilor societății civile, văzute ca fiind ostile de către președintele Daniel Ortega. De asemenea, autoritățile au mai declarat că vor confisca bunurile acestor organizații, în special a grupărilor religioase. Printre organizațiile care au primit interdicție de a funcționa se află și Crucea Roșie din Nicaragua, mai multe organizații de caritate catolice, cluburi de șah, asociații sportive, grupări ale comercianților sau a persoanelor din mediul rural și posturi de radio și universități catolice. Acuzația principală lansată de guvern legată de închiderea acestor organizații face referire la lipsa de transparență legată de veniturile provenite din donații. În plus, guvernul a mai declarat că orice organizație va putea funcționa doar dacă se află în “alianțe de parteneriat” cu guvernul. În total, peste 5000 de organizații au fost interzise și peste 300 de politicieni, jurnaliști, intelectuali și activiști au fost îndepărtați din funcție pe motiv de trădare.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev a amânat organizarea alegerilor parlamentare, informează Politico. Președintele Bulgariei, Rumen Radev a refuzat să investească un guvern interimar, prelungind criza politică a statului, în contextul numirii ca ministru de interne al lui Kalin Stoyanov. Alegerile parlamentare au fost anunțate, inițial, pentru data de 20 octombrie. Niciuna dintre forțele politice ale statului nu a reușit să creeze un guvern stabil în ultimii 3 ani, perioadă în care cetățenii bulgari au participat la 6 tururi de alegeri parlamentare. Președintele nu este de acord cu numirea lui Stoyanov deoarece acesta este asociat cu Delyan Peevski, un oligarh bulgar sancționat de către Statele Unite ale Americii și Regatul Unit pentru corupție. De asemenea, numele acestuia este legat de violențe ale poliției din timpul protestelor politice.
Autoritățile Statelor Unite ale Americii au acuzat Iranul de organizarea unor atacuri cibernetice, conform Reuters. Statele Unite au declarat că Iranul a lansat mai multe atacuri cibernetice care au avut ca scop destabilizarea campaniilor prezidențiale și organizarea unor operații care să creeze discordie politică. Conform unei declarații a FBI-ului, a fost observată “activitate agresivă crescută a Iranului în timpul acestui ciclu electoral”. Iranul a vizat atât campania lui Donald Trump, dar și a Kamalei Harris. Delegația Iranului în Statele Unite a numit aceste acuzații ca fiind “fără substanță și lipsite de orice poziție. Cum am menționat anterior, Republica Islamică a Iranului nu are nicio intenție de a interveni în alegerile prezidențiale ale Statelor Unite ale Americii”.
Conducerea lituaniană a început construirea unei baze militare în Germania, informează Deutsche Welle. Oficialii lituanieni și germani au participat la o ceremonie care marchează începerea lucrărilor de construcție a unei noi baze militare care va găzdui peste 4000 de soldați germani. Termenul de finalizare a acestei baze militare este anul 2027. Decizia a venit în contextul agresiunilor Rusiei din zonă, odată cu lansarea unei ofensive împotriva Ucrainei în anul 2022. Germania a luat decizia de a trimite efectiv militar în alte state membre NATO și UE anul trecut, fiind prima dată când ia o astfel de decizie de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Măsura a fost luată din cauza temerilor legate de extinderea conflictului în alte state NATO. Baza militară va fi construită în apropierea capitalei Vilnius, în localitatea Rudninkai, la 20 de km de granița Lituaniei cu Rusia.
