Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu.
În Kashmirul administrat de India au început primele alegeri locale după mai bine de un deceniu, anunță Deutsche Welle. Procesul electoral este organizat în trei etape, din cauza problemelor de securitate și logistică. Prima fază implică 24 de circumscripții din șapte districte sudice, cu peste 2,3 milioane de alegători eligibili. Regiunea a rămas una dintre cele mai militarizate din lume, cu aproximativ 500.000 de trupe indiene desfășurate pentru a combate o insurgență de trei decenii. Decizia guvernului Modi de a retrage statutul special al regiunii în 2019 a generat nemulțumiri în rândul populației majoritar musulmane. Alegerile actuale vor permite Kashmirului să aibă un guvern local și un legislativ, deși regiunea rămâne sub controlul direct al guvernului central. Următoarele faze ale votului sunt programate pentru 25 septembrie și 5 octombrie, iar rezultatele sunt așteptate pe 8 octombrie.
Curtea Constituțională a Germaniei a decis că partidele din Bundestag au libertatea de a-și alege președinții comisiilor parlamentare și de a respinge candidații propuși de partidul Alternativa pentru Germania (AfD), susține Deutsche Welle. Deși, conform convențiilor, AfD ar fi trebuit să conducă trei comisii, nu are dreptul garantat de a obține aceste poziții. În 2019, membrii Comisiei pentru Afaceri Juridice au votat pentru înlăturarea președintelui AfD, Stephan Brandner, din cauza unor comentarii controversate. Curtea a susținut că acest vot a fost justificat și nu a intervenit, considerând că acțiunea a avut o bază factuală. După alegerile din 2021, AfD nu a reușit să obțină președinția comisiilor pentru afaceri interne, sănătate și politici de dezvoltare, deoarece candidații săi au fost respinși prin vot secret. Decizia Curții a consolidat dreptul parlamentului de a respinge candidați pe baza procedurilor stabilite.
Inundațiile severe din Europa Centrală, provocate de furtuna Boris, au cauzat distrugeri masive, fiind cele mai grave din ultimele două decenii, publică Euronews. Peste 21 de persoane au murit în Polonia, Ungaria, România și Austria, iar zeci de mii au fost evacuate. În Polonia, premierul Donald Tusk a declarat stare de dezastru natural în regiunile sudice, iar armata a fost mobilizată pentru a ajuta la fortificarea digurilor. Alte țări, precum Ungaria, Croația și Slovacia, sunt și ele în stare de alertă din cauza creșterii nivelului apelor. Ministrul adjunct al mediului din Polonia, Urszula Sara Zielińska, a atribuit aceste fenomene schimbărilor climatice, subliniind că dezastrele similare devin din ce în ce mai frecvente. Experții avertizează că, pe măsură ce planeta se încălzește, astfel de evenimente extreme vor crește în intensitate. Uniunea Europeană a considerat aceste inundații drept un semn clar al „colapsului climatic” iminent, cerând acțiuni urgente pentru a preveni viitoarele dezastre.
Guvernul olandez, condus de partidul de extremă dreapta PVV al lui Geert Wilders, a solicitat Uniunii Europene sa fie excluși privind politica de azil, declară The Guardian. Ministrul Marjolein Faber a transmis oficial Comisiei Europene această solicitare, subliniind nevoia controlului național asupra azilului. Cu toate acestea, cererea are șanse mici de succes, având în vedere că statele membre ale UE au convenit recent un pact comun privind migrația. De asemenea, modificarea tratatelor pentru a permite această retragere este improbabilă. Guvernul olandez dorește să implementeze o politică mai dură privind migrația, inclusiv suspendarea aplicațiilor noi și condiții de trai mai stricte pentru azilanți. Cu toate acestea, coaliția formată din patru partide, se confruntă deja cu tensiuni interne, iar anumite măsuri propuse ar putea fi blocate în parlament, punând presiune pe viitorul coaliției.
Comisia Europeană a declanșat o procedură specială pentru a deduce 200 de milioane de euro din fondurile alocate Ungariei din bugetul UE, publică Euronews. Ungaria a fost sancționată pentru restricțiile asupra dreptului de azil, considerate o încălcare gravă a legislației UE. Guvernul maghiar a ignorat termenele de plată, ceea ce a dus la activarea unui mecanism de “compensare” prin care suma va fi dedusă din fondurile ce urmau să fie transferate. În paralel, Ungaria riscă o amendă zilnică de 1 milion de euro pentru fiecare zi în care nu respectă decizia CEJ. Premierul Viktor Orbán a criticat sancțiunea și a amenințat că va transfera migranți în Belgia, deși încă nu au avut loc astfel de acțiuni. În plus, extinderea schemei National Card către cetățenii ruși și belaruși a atras îngrijorări suplimentare din partea Comisiei
