Press ESC to close

A fost 18 noiembrie în lume

Material realizat de Monica Roșu și Oana Prahoveanu

 

  • Membrii Consiliului pentru Pace, înființat de președintele american, Donald Trump, a acuzat atât Israelul, cât și gruparea Hamas că nu și-au respectat angajamentele din acordul de încetare a focului din Gaza
  • Oficialii din Germania și Austria cer, într-o propunere comună, ca platforma Tiktok să intre sub posesia Uniunii Europene
  • Mii de cetățeni din Slovacia au protestat împotriva prim-ministrului Robert Fico și a guvernului său pro-rus

 

 

Reprezentanții Comisiei Europene au propus să împrumute Ucrainei încă 45 de miliarde de euro în 2027, pe care Kievul le-ar rambursa numai după ce Rusia plătește despăgubiri de război, conform Reuters. Comisia a adoptat miercuri propunerile legislative, iar acestea merg spre aprobare la Parlamentul European și la Consiliu. Un pachet similar, în valoare de 90 de miliarde, a fost aprobat anul trecut. Profiturile excepționale din activele rusești imobilizate ar urma să contribuie la rambursarea noului împrumut și a celui de 90 de miliarde. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a fost cea care a anunțat propunerea. Ea spune că împrumutul ar acoperi circa două treimi din deficitul de finanțare al Ucrainei pentru 2027, estimat la 70 de miliarde de euro dacă războiul continuă. Din cele 45 de miliarde, 20 de miliarde de euro ar urma să fie alocate strict sprijinului financiar, iar alte 25 de miliarde de euro ar fi destinate achizițiilor de armament Comisia cere participarea tuturor celor 27 de state membre, însă Cehia, Ungaria și Slovacia și-au anunțat intenția de a refuza acest plan.

Mii de cetățeni din Slovacia au protestat împotriva prim-ministrului Robert Fico și a guvernului său pro-rus, conform DW. Manifestarea, organizată de partidele din opoziție și de alte ONG-uri, a avut loc pe aceeași dată cu aniversarea Revoluției de Catifea din 17 noiembrie 1989, care a pus capăt regimului comunist din Cehoslovacia și este marcată în Slovacia drept Ziua luptei pentru libertate și democrație. Cu o săptămână înainte de protestul din Bratislava, Parlamentul slovac a respins o propunere de modificare a Codului penal, ceea ce a însemnat și pierderea majorității de către coaliția lui Fico. Personalități din opoziție au cerut alegeri anticipate. Fico a condus guvernul de trei ori în ultimii 20 de ani, iar în acest timp s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina și a avut mai multe conflicte cu administrația de la Bruxelles. A revenit la putere în 2023, iar opoziția și organizațiile societății civile îi reproșează apropierea de Moscova și măsuri pe care le consideră o amenințare la adresa statului de drept.

Reprezentanții Camerei Deputaților din Italia au adoptat legea împotriva antisemitismului, susținută de premierul Giorgia Meloni, în ciuda criticilor venite din partea unei părți a opoziției, relatează Reuters. Criticii spun că această lege ar putea limita critica față de Israel, ceea ce ar duce la neglijarea drepturilor palestinienilor, în contextul continuării conflictului. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților cu 147 de voturi pentru și 93 împotrivă și consacră definiția antisemitismului dată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA), care categorizează unele forme de critică la adresa Israelului că exemple de comportament antisemit. Coaliția de dreapta, condusă de premiera Giorgia Meloni, a susținut că legea este necesară pentru a combate violența și discriminarea. Partidul Democrat din Italia nu a participat la vot, o sursă din PD a declarat că partidul consideră că definiția antisemitismului inclusă în proiectul de lege este „divizivă”. Partidele verzi precum Alianța Verzilor și Stângii (AVS) și Mișcarea 5 Stele au votat împotriva propunerii.

Candidata democrată Mary Peltola din Alaska a fost anunțată oficial drept câștigătoare a cursei împotriva senatorului republican, Dan S. Sullivan, după două săptămâni de numărare a voturilor. Victoria îi aduce partidului ei al 56-lea loc în Senat și consolidează majoritatea democrată. Peltola a câștigat 50,1% din voturi, în timp ce Sullivan, candidatul republican și aliat apropiat de al lui Trump, a rămas la 45,8% Numărătoarea voturilor a durat aproape 2 săptămâni din cauza densității scăzute a populației din statul american. Peltova este prima candidată de origine amerendiană aleasă să reprezinte senatul american dar si prima democrata să câștige alegerile din Alaska după 2008. Campania lui Peltola a fost criticată după ce New York Times a relatat că echipa ei ar fi colaborat cu persoane care au încercat să recruteze un candidat “spoiler” , adică un candidat fără șanse reale, care intră în cursă doar pentru a lua voturi. Printre ei s-ar număra Daniel J. Sullivan, un necunoscut politic cu un nume aproape identic cu senatorul în funcție, Daniel S Sullivan. Peltola a negat că ar fi știut de acest plan.

Oficialii din Germania și Austria cer, într-o propunere comună, ca platforma Tiktok să intre sub posesia Uniunii Europene pentru a proteja mai bine drepturile cetățenilor si suveranitatea statelor europene, citează Politico. Ministrul german al mass-media, Wolfram Weimer, și secretarul de stat austriac pentru digitalizare, Alexander Pröll, au transmis într-o declarație comună că Tiktok este un pericol vizibil pentru democrație și că compania-mamă chineză ByteFence este imprevizibilă și urmărește interesele Chinei. În ultimii ani, platforma cu aproximativ 200 de milioane de utilizatori în Europa a jucat un rol important în alegerile europene. Această propunere este urmată de o întâlnire la Bruxelles a miniștrilor europeni ai culturii în care se va discuta mai larg impactul AI.

Președintele american, Donald Trump, a ajuns în China pentru o întâlnire importantă cu liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters. Cei trei lideri urmau să discute despre probleme internaționale majore, precum războiul din Ucraina, conflictul din Iran, comerțul dintre țări și securitatea nucleară. Întâlnirea este importantă deoarece cele trei state au o influență majoră asupra politicii mondiale, iar discuțiile lor ar putea afecta relațiile internaționale și securitatea globală. Totuși, există diferențe de interese între lideri, astfel că nu este sigur că vor ajunge la acorduri importante. 

Reprezentanții Curții Internaționale de Justiție a ONU se pregătea să dea o decizie într-un proces în care Myanmar este acuzat de genocid împotriva minorității Rohingya, conform Reuters. Gambia a deschis cazul după ce, în 2017, o operațiune militară a forțat sute de mii de Rohingya să fugă în Bangladesh. Myanmar respinge acuzațiile și susține că armata a acționat împotriva grupărilor armate. Decizia este importantă deoarece ar putea aduce dreptate victimelor și ar putea influența alte procese internaționale, inclusiv cazul privind Gaza.

Au avut loc proteste în orașul Abdanan din sud-vestul Iranului, după moartea a 13 angajați ai unei rafinării, într-un accident rutier, relatează AP News. Oamenii au ieșit în stradă pentru a cere tragerea la răspundere a celor vinovați și au scandat mesaje împotriva guvernului iranian. Potrivit unei organizații pentru drepturile omului, cel puțin șapte persoane au fost reținute de autorități. Protestele au loc într-o perioadă tensionată pentru Iran, în care populația este nemulțumită de situația politică și de modul în care autoritățile gestionează nemulțumirile oamenilor. 

Membrii Consiliului pentru Pace, înființat de președintele american Donald Trump, a acuzat atât Israelul, cât și gruparea Hamas că nu și-au respectat angajamentele din acordul de încetare a focului din Gaza, anunță Reuters. Într-un raport de 12 pagini prezentat ONU, consiliul a avertizat că armistițiul riscă să se prăbușească, iar populația continuă să trăiască în condiții foarte dificile. Raportul arată că planul de pace este blocat: Hamas nu a predat armele, iar Israelul nu și-a retras trupele. De asemenea, au continuat atacurile, iar lipsa alimentelor, a echipamentelor și a adăposturilor agravează situația civililor. Consiliul a cerut respectarea acordului și reluarea procesului de pace.

Președintele american, Donald Trump, s-a întâlnit cu Imelda Marcos, fosta primă doamnă a țării și mama actualului președinte, Ferdinand Marcos Jr în timpul vizitei sale în Manila, Filipine, conform Al Jazeera. Cei doi se cunoșteau de mai multe decenii, de când se întâlneau la evenimente mondene din New York. Întâlnirea a avut loc la palatul prezidențial și a fost scurtă. Trump a participat în Filipine la reuniunea liderilor ASEAN și a avut discuții cu președintele Ferdinand Marcos Jr. Întâlnirea cu Imelda Marcos a atras atenția și din cauza trecutului familiei sale: soțul ei, Ferdinand Marcos Sr., a fost înlăturat de la putere în 1986, în urma unei revolte populare.