Material realizat de Filip Nicole-Ashley și Brădoaia Alexia
Regele Charles al III-lea l-a întâmpinat pe președintele Nigeriei, Bola Tinubu, la Castelul Windsor, în prima vizită de stat a unui lider de la Abuja din ultimele aproape patru decenii, indică Al Jazeera. Evenimentul, marcat de o ceremonie militară impresionantă cu peste 1.000 de soldați, evidențiază legăturile comerciale aflate la un nivel record și parteneriatul solid în sectoarele apărării și culturii. Vizita de două zile a inclus un banchet și discuții programate cu premierul britanic Keir Starmer. Deși Nigeria s-a confruntat cu tensiuni interne în urma unui atentat recent în statul Borno, soldat cu 23 de morți, Tinubu a confirmat angajamentul pentru dialogul diplomatic. Agenda oficială s-a concentrat pe extinderea investițiilor nigeriene în Regatul Unit, consolidând Londra ca hub pentru afacerile africane. De remarcat a fost absența unei întâlniri cu liderul opoziției, Kemi Badenoch, cunoscută pentru criticile la adresa guvernării de la Abuja, în ciuda originilor sale nigeriene.
Locuințele din cartierul istoric Bo-Kaap au fost sub asediu din cauza cumpărătorilor străini bogați. Fenomenul a fost alimentat de o dezvoltare turistică rapidă și de afluxul nomazilor digitali, generând o criză acută a locuințelor, redactează Al Jazeera. În acest context, s-a ridicat întrebarea dacă cei care au construit orașul își mai permit să locuiască în el. Bo-Kaap, zonă cu o istorie bogată, a resimțit impactul investițiilor externe care au scumpit piața imobiliară. Tensiunea dintre succesul turistic și accesibilitatea pentru rezidenți a devenit punctul central al crizei urbane. Investițiile străine masive au modificat radical profilul zonei, punând în dificultate comunitatea locală. Localnicii se tem că vor fi forțați să părăsească locuințele istorice din cauza costurilor insuportabile. Această transformare a subliniat prăpastia dintre cererea turistică și nevoile celor care au conservat identitatea cartierului de generații, lăsând viitorul acestora sub semnul incertitudinii economice.
Regele Felipe al Spaniei a recunoscut public existența unor „abuzuri” în timpul cuceririi Mexicului, generând o dezbatere aprinsă asupra trecutului colonial, conform BBC. În timpul unei vizite la Madrid, monarhul a afirmat că anumite evenimente istorice nu pot fi motive de mândrie când sunt analizate prin prisma valorilor actuale. Este prima dată când un suveran spaniol a admis oficial excesele din acea perioadă. Claudia Sheinbaum, a considerat gestul drept unul de „reconciliere”, considerându-l un pas esențial pentru diplomația bilaterală. În Spania, guvernul a susținut declarațiile, însă opoziția a criticat ferm poziția regelui. Alberto Núñez Feijóo, liderul Partidului Popular, a numit judecarea secolului XV prin standarde moderne „o nebunie”, în timp ce partidul Vox a descris cucerirea drept o operă de „civilizație”. Disputa a evidențiat viziunile politice divergente asupra moștenirii istorice spaniole.
Oficialii Italiei au avertizat că tancul rusesc Arctic Metagaz, aflat în derivă în Marea Mediterană, a reprezentat un risc iminent de explozie și un pericol ecologic major, indică BBC. Nava, parte a flotei „umbră” ce transporta gaze sub sancțiuni, a suferit avarii critice în urma unui atac cu drone maritime la începutul lunii martie. Deși inițial s-a raportat că s-a scufundat, nava a plutit fără echipaj, având o gaură imensă într-o parte și transportând cantități mari de gaz natural lichefiat, păcură și motorină. Oficialii italieni au descris vasul drept o „bombă ecologică” și au cerut ajutorul Comisiei Europene. Rusia a învinuit Ucraina pentru un „atac terorist”, în timp ce Kievul a vizat anterior astfel de nave pentru a opri finanțarea războiului. Organizațiile de mediu au avertizat că o eventuală scurgere ar fi devastat ecosisteme protejate. Vasul a continuat să plutească spre sud, fiind monitorizat constant de autoritățile italiene și malteze.
Președintele Volodimir Zelenski a descris liderii de la Teheran și Moscova drept „frați în ură” într-un discurs susținut în fața parlamentarilor britanici, avertizând asupra pericolelor războiului cu drone, conform BBC. Liderul ucrainean a evidențiat utilizarea dronelor iraniene Shahed împotriva Ucrainei și a cerut ferm menținerea sancțiunilor petroliere, criticând relaxarea temporară a acestora de către SUA. El a subliniat că Ucraina a devenit un lider în tehnologia militară modernă, trimițând deja sute de experți în Orientul Mijlociu pentru a împărtăși metode de apărare. În timpul vizitei, Zelenski s-a întâlnit cu Regele Charles al III-lea și cu premierul Keir Starmer, cu care a semnat un parteneriat pentru producția de drone. Regatul Unit a alocat, de asemenea, 500.000 de lire sterline pentru un centru de inteligență artificială la Kiev. Starmer a declarat că Vladimir Putin nu trebuie să beneficieze de pe urma conflictului din Iran, în ciuda diviziunilor internaționale provocate de criza energetică globală.
Armata Iranului a lovit cetățenii israelieni cu rachete cu focoase cu dispersie, provocând și răniți, relatează Reuters. Atacul vine ca răspuns la un raid israelian care a ucis, doi importanți lideri iranieni. La rândul lor, autoritățile americane au anunțat că au atacat cu bombe anti-buncăr o bază subterană de rachete, aflată pe coasta Iranului, în proximitatea Strâmtorii Hormuz. Liderii iranieni susține că un proiectil a lovit o instalație a centralei sale nucleare de la Bushehr, fără a provoca daune importante. Cel puțin două persoane au murit într-un cartier al Tel Avivului, după ce două rachete au trecut de scutul israelian și au explodat. Televiziunea iraniană a anunțat ulterior că au fost folosite rachete puternice, cu mai multe focoase fiecare, greu de interceptat, ce afectează suprafețe mari. Oficialii israelieni au susținut că iranienii au trimis bombe cu dispersie împotriva unor ținte civile. De asemenea, televiziunea iraniană a precizat că acesta este un răpuns la uciderea lui Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate al Iranului, despre care se spune că rămăsese conducătorul de facto al țării, după uciderea ayatollahului.
Ministrul suedez al Afacerilor Externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat că un cetățean suedez a fost executat în Iran, potrivit Politico. Bărbatul executat, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost arestat în iunie 2025, potrivit Ministerului Afacerilor Externe. În declarația sa, Stenergard a afirmat că autorităților suedeze a ridicat în repetate rânduri această problemă în fața reprezentanților iranieni, subliniind așteptarea unui proces echitabil și a unor proceduri legale corespunzătoare. „Suedia, împreună cu restul UE, condamnă aplicarea acesteia în orice circumstanțe”, a adăugat oficialul. În declarațiile făcute presei suedeze, Stenergard a spus că a fost informată că execuția era iminentă și că a încercat să ia legătura cu omologul său iranian, fără succes. Stenergard l-a convocat pe ambasadorul iranian la Stockholm.
Oficialii NATO au declarat că vor adăuga un sistem american antiaerian Patriot în provincia Adana, în sudul Turciei, la baza aeriană Incirlik, care a fost vizată de trei ori de atacuri cu rachete, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, prezintă The Guardian. Anunțul a fost făcut de decidenții Ministerul turc al Apărării, iar sistemul american Patriot va fi adăugat la cel deja existent la bază. Autoritățile din Turcia dețin a doua cea mai mare armată din NATO, după cea a SUA, și se învecinează cu statul iranian. Anunțul a fost realizat după ce alianța a desfășurat un sistem Patriot în provincia Malatya din sud-estul țării, lângă o bază radar NATO, ca parte a măsurilor de consolidare a apărării aeriene împotriva amenințărilor cu rachete din războiul cu Iranul. Anterior acestei declarații, baza NATO Incirlik, de lângă Adana, a fost vizată de un atac aerian, de o rachetă balistică. Apărarea antiaeriană NATO a interceptat și a distrus racheta. Acesta este al treilea incident în care armata iraniană a țintit baza aeriană din Turcia, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.
Președintele francez Emmanuel Macron a criticat partidele politice principale din Franța pentru că au colaborat cu formațiuni „periculoase” și mai radicale, după primul tur al alegerilor locale, notifică Politico. Declarațiile, transmise de purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, după o ședință a Consiliului de Miniștri, au fost primele făcute de Macron de când alegătorii s-au prezentat la urne în toate cele aproximativ 35.000 de localități din Franța. În timp ce partidul de extremă dreapta Raliul Național nu a reușit încă să convingă alte partide de dreapta mai moderate să-și unească forțele, Partidul Socialist a făcut echipă cu partidul mai radical Franța Neînfrântă în mai multe orașe unde partidul de extremă stânga a avut rezultate surprinzător de bune. Aceste alianțe de stânga au apărut după ce socialiștii promisese, înaintea alegerilor, că nu vor colabora cu „France Unbowed” la nivel național. Însă rezultatele relativ slabe ale partidului în orașe i-au determinat pe politicienii locali să ignore această decizie la nivel local.
Autoritățile grecești au lansat un nou sistem digital de verificare a vârstei clienților care achiziționează tutun și alcool, ca parte a unei inițiative guvernamentale mai ample de aplicare a legii care interzice vânzarea ambelor produse către minori, confirmă Euronews. Sistemul, prezentat de ministrul Sănătății, Adonis Georgiades, alături de miniștrii Protecției Cetățenilor și Guvernării Digitale, a fost conceput pentru a elimina o lacună legislativă de lungă durată care le permitea vânzătorilor să invoce necunoașterea legii atunci când erau prinși vânzând produse către clienți minori. Ministrul guvernării digitale, Dimitris Papastergiou, a declarat că metoda de verificare a vârstei reflectă abordarea tehnică adoptată de liderii Uniunii Europeane pentru verificarea vârstei pe platformele de internet și pe rețelele sociale; aceasta fiind prima implementare reală pe continentul european, prin intermediul infrastructurii existente de portofele digitale din Grecia. Ministrul Protecției Cetățenilor a declarat că cadrul legislativ impune, ca vânzătorii să verifice vârsta cumpărătorilor și ca evenimentele private la care participă minori să fie raportate autorităților, măsuri menite să ofere agențiilor de aplicare a legii instrumente mai ample de acțiune.
