A fost 18 iulie în lume – Statele membre ale Uniunii Europene au convenit asupra celei de-a 18-a rundă, Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, l-a contactat pe Papa Leon al XIV-leade sancțiuni împotriva Federației Ruse, Parlamentarii din Slovenia au aprobat o lege care permite sinuciderea asistată

Material realizat de Mario Constantin și Mircea Andrei Macovei 

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit asupra celei de-a 18-a rundă de sancțiuni împotriva Federației Ruse, titrează Deutsche Welle. Pachetul de sancțiuni vizează sectorul financiar, precum și cel energetic. Uniunea Europeană a fost de acord printre altele să reducă plafonul prețului petrolului rusesc exportat către state terțe cu 15% sub valoarea de piață. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că „Uniunea Europeană a aprobat unul dintre cele mai puternice pachete de sancțiuni împotriva Rusiei de până în acest moment. Mesajul este clar: Europa nu va ceda în sprijinul său pentru Ucraina. Uniunea Europeană va continua să crească presiunea până când Rusia își va încheia războiul” și cancelarul german, Friedrich Merz a adăugat că „Fiecare sancțiune slăbește abilitatea Rusiei de a finanța războiul”. Mai multe runde de sancțiuni au fost impuse împotriva Federației Ruse de la invazia declanșată în luna februarie 2022, peste 2400 de oficiali și „entități” fiind afectate de înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, l-a contactat pe Papa Leon al XIV-lea, informează Reuters. Conform unui comunicat oferit din partea Vaticanului, în timpul convorbirii, suveranul pontif a reiterat apelul pentru încetarea focului și încheierea războiului din Gaza și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația umanitară „dramatică” din enclava palestiniană. De asemenea, acesta a subliniat nevoia urgentă de a proteja lăcașurile de cult, credincioșii, precum și toate persoanele din teritoriile palestiniene din Israel. Convorbirea a avut loc la doar o zi după ce un atac israelian asupra singurei biserici catolice din Gaza a dus la decesul a trei persoane și la rănirea altor câteva.

Parlamentarii din Slovenia au aprobat o lege care permite sinuciderea asistată, notează Reuters. Proiectul de lege a trecut cu 50 de voturi pentru, 34 împotrivă și 3 abțineri. Legislația a urmat un referendum consultativ din anul 2024, în care 55% dintre alegători au cerut introducerea unei astfel de legi. Conform agenției de știri STA, această măsură nu va fi disponibilă în cazul suferințelor insuportabile rezultate din boli mintale, în timp ce în alte situații va fi accesibilă doar în momentul epuizării opțiunilor de tratament. Astfel, Slovenia s-a alăturat unui număr tot mai mare de state care oferă adulților aflați în stadiu terminal dreptul de a-și pune capăt vieții dacă se confruntă cu suferințe insuportabil, fără nicio șansă de îmbunătățire. Australia, Canada, Țările de Jos și Belgia, precum și unele state americane, se numără printre locurile care permit această măsură. În urmă cu o lună, parlamentul britanic a votat pentru legalizarea morții asistate, însă proiectul de lege trebuie să treacă de camera superioară. 

Autoritățile din Trinidad și Tobago au impus starea de urgență după ce a fost descoperit un complot pentru asasinarea unor oficiali, relatează Euronews. Vinovații au fost identificați drept o rețea criminală care operează în închisorile din întreaga țară. Polițiștii au declarat că telefoane mobile de contrabandă au permis celor implicați în complot să facă schimb de mesaje criptate. Luni întregi de strângere de informații i-au determinat pe anchetatori să creadă că printre ținte se numărau ofițeri superiori de poliție, membrii ai sistemului judiciar și angajați ai procuraturii de stat, însă nu au existat amenințări speciale la adresa vreunui politician. În timpul unei conferințe de presă, comisarul Allister Guevarro a declarat că cei implicați în complot „plănuiau în mod activ să comită asasinate, furturi și răpiri”. În condițiile stării de urgență, poliția poate efectua percheziții și arestări fără mandat. Este a doua stare de urgență declarată în republica insulară în decursul a câteva luni. În luna decembrie 2024, autoritățile au luat măsuri similare, invocând îngrijorări cu privire la violența bandelor. Starea de urgență a durat până la mijlocul lunii aprilie a acestui an.

Curtea Supremă a Braziliei a ordonat ca fostul președinte Jair Bolsonaro să poarte o brățară electronică, conform Deutsche Welle. Decizia a fost luată în timp ce autoritățile au percheziționat domiciliul și sediul partidului din Brasilia. De asemenea, fostului președinte i s-a ordonat să înceteze utilizarea rețelelor de socializare și să înceteze comunicarea cu diplomații. În plus, acesta a primit interdicție de a contacta alte persoane aflate sub investigație, inclusiv fiul său Eduardo, un parlamentar brazilian care locuiește în Statele Unite ale Americii și are legături cu președintele american Donald Trump. Președintele american a susținut în repetate rânduri că fostul lider brazilian este victima unei „vânători de vrăjitoare” și a declarat că tarifele de 50% adresate importurilor braziliene au drept obiectiv punerea de presiune asupra autorităților braziliene pentru renunțarea la acuzații. Jair Bolsonaro este judecat pentru un presupus complot de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din 2022.

Statele Unite au respins amendamentele OMS la reglementările internaționale de sănătate, informează Reuters. Statele Unite au transmis faptul că resping Amendamentele la Regulamentele Internaționale de Sănătate adoptate în 2024, menite să întărească răspunsul global la pandemii prin introducerea unei noi categorii „urgență pandemică” și obligativitatea accesului echitabil la medicamente, vaccinuri și teste. Departamentele de Stat și Sănătate și Servicii Umane au precizat că aceste reguli au fost elaborate fără consultări publice suficiente și au folosit un termen vag care ar permite OMS să coordoneze un răspuns centrat pe „solidaritate” politică, nu pe acțiune rapidă și eficientă. Secretarul de Stat Marco Rubio și cel al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., au subliniat că respingerea protejează suveranitatea SUA în definirea politicilor de sănătate, deși acordurile nu le-ar fi limitat în mod direct competența. 

Negocierile privind reunificarea Ciprului s-au încheiat fără rezultat, scrie Euronews. Reprezentanții ciprioților greci și turci s-au întâlnit la Nicosia pentru a relansa discuțiile de pace, dar nu au reușit să depășească divergențele legate de împărțirea puterii, securitate și restituirea proprietăților. Cipru este divizat din 1974, când o lovitură de stat susținută de Grecia a fost urmată de invazia Turciei în nordul insulei. În ciuda multiplelor runde de negocieri mediate de ONU, o soluție durabilă nu a fost găsită, iar conflictul înghețat continuă să afecteze stabilitatea regională și relațiile UE-Turcia. Deși negocieril nu s-au soldat cu rezultate concrete, acestea vor continua sub coordonarea Națiunilor Unite începând cu luna septembrie. 

Statele Unite, Venezuela și El Salvador au realizat un schimb umanitar de prizonieri, titrează New York Times. Acesta care a permis repatrierea a 252 de cetățeni venezueleni deportați și încarcerați în El Salvador și eliberarea a zece cetățeni americani reținuți în Venezuela. Șapte copii separați de părinții lor în timpul deportărilor au fost returnați în Venezuela, iar guvernul venezuelean a eliberat 80 de prizonieri politici, înlocuind detenția cu măsuri alternative. Schimbul a fost rezultatul unor negocieri diplomatice între administrația Trump, regimul venezuelean și președintele salvadorian Nayib Bukele. Deportările anterioare au fost criticate, deoarece mulți dintre cei trimiși înapoi nu aveau antecedente penale și au fost acuzați pe baza unor tatuaje asociate cu bandele locale, fiind supuși abuzurilor și detenției fără proces echitabil.