Material realizat de Brădoaia Alexia
Oficialii Ungariei și Slovaciei au oprit temporar exporturile de motorină către ucraineni, pe care i-au acuzat că au fost responsabili pentru sistarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, specifică Euronews. Livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte din ianuarie, după ce conducta Drujba a fost avariată în urma unor atacuri pe care ucrainenii le atribuie rușilor. Într-un videoclip ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a acuzat că întreruperea livrărilor de petrol rusesc a fost ”o decizie politică luată chiar de președintele ucrainean”. De asemenea, prim-ministrul slovac, Robert Fico, a declarat stare de urgență în materie de aprovizionare cu petrol din cauza întreruperii livrărilor rusești și a anunțat o măsură similară celei luate de Ungaria. Liderii Ungariei și Slovaciei au solicitat,autorităților Comisiei Europene să permită transportul de țiței rusesc prin porturile din Croația. Decidenții croați au respins, această cerere, susținând că transferul de petrol rusesc ar putea încălca sancțiunile americane. Liderii comisiei au declarat că securitatea energetică a Ungariei și Slovaciei nu a fost în pericol, invocând rezerve suficiente în ambele țări.
Negocierile de pace dintre liderul ucrainean și cel rus, desfășurate la Geneva sub mediere americană, s-au încheiat fără un acord asupra principalelor subiecte aflate pe agendă, notifică Reuters. Discuțiile au durat două zile, însă ultima rundă s-a încheiat după aproximativ două ore, fiind descrisă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept “foarte dificilă”. Acesta a acuzat Rusia că încearcă să amâne finalizarea negocierilor, în loc să ajungă la un acord. Acesta a subliniat că nu există deocamdată o înțelegere asupra teritoriilor ocupate din estul Ucrainei, regiunea Donbas sau viitorul centralei nucleare de la Zaporijie, aflată sub control rusesc. Zelenski a adăugat că orice plan care ar obliga Ucraina să renunțe la teritorii pe care Rusia nu le-a ocupat deja în estul regiunii Donbas ar fi respins de populație dacă ar fi supus unui referendum. La rândul său, Trump a declarat în fața jurnaliștilor că “Ucraina ar trebui să vină rapid la masa negocierilor. Asta e tot ce spun”, în condițiile în care ucrainenii se aflau la negocieri și au participat la discuții, în ultima perioadă.
Papa Leon a declarat că nu va participa la „Consiliul Păcii” pentru Gaza al președintelui american Donald Trump, din cauza îngrijorării că acesta ar putea submina Organizația Națiunilor Unite, subliniază Politico. Sfântul Scaun a primit o invitație de a se alătura consiliului la sfârșitul lunii ianuarie, dar a refuzat „din cauza naturii sale speciale”, a declarat diplomatul de rang înalt al Vaticanului, Pietro Parolin, în fața sediului guvernului italian. Acesta a declarat că decidenții Organizației Națiunilor Unite ar trebui să gestioneze astfel de crize. Anul trecut, Papa Leo a criticat președintele SUA în ceea ce privește politica de imigrare, afacerile externe și schimbările climatice de când a preluat conducerea Bisericii Catolice. Detaliile privind funcționarea consiliului de pace și potențialul acestuia de a deveni o alternativă la ONU au determinat țările europene să refuze participarea. Țările membre ale UE, Ungaria și Bulgaria, au semnalat că se vor alătura consiliului în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Davos, în Elveția.
Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a criticat liderii europeni pentru că vorbesc prea mult despre armele nucleare, afirmă Politico. Acesta a postat un mesaj pe platforma de socializare X, unde și-a evidențiat poziția dezaprobatoare față de răspunsul cancelarului german, Friedrich Merz, la un interviu podcast. În interviu, liderul german a exclus dezvoltarea unei forțe de descurajare nucleară proprii, dar a afirmat că avioanele de vânătoare germane ar putea transporta arme nucleare franceze și britanice. Decidenții germani și belgieni fac parte din acordul de partajare nucleară al SUA, iar forțele lor aeriene pot transporta bombe nucleare americane. Comentariile lui Merz și Francken vin în contextul în care discuțiile despre o forță nucleară europeană de descurajare se intensifică înaintea discursului președintelui francez Emmanuel Macron despre rolul armelor atomice ale Franței în securitatea Europei
Președinta Bulgariei, Ilijana Iotova, a anunțat ca se vor organiza alegeri parlamentare anticipate, conformă Politico. Ea și-a exprimat intenția de a semna un decret pentru numirea unui cabinet interimar, care va fi investit de parlament, înainte de programarea alegerilor. Declarațiile lui Iotova au venit la aproximativ o lună după ce predecesorul său și președintele de atunci, Rumen Radev, a declarat că țara se îndreaptă către un alt scrutin anticipat, în urma prăbușirii guvernului. Radev s-a întâlnit cu șefii diverselor grupuri parlamentare, încercând să le încredințeze sarcina de a forma un guvern, dar fără succes. Radev a demisionat pentru a începe propria campanie electorală alături de Iotova, care ocupase funcția de vicepreședinte și care a preluat funcția la scurt timp după aceea. Ea l-a numit pe Andrey Gyurov, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei, în funcția de prim-ministru interimar.
