Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Luca Coșa și Paula Gănuci
Autoritățile ruse au declarat că Ucraina are dreptul să adere la Uniunea Europeană, dar nu la NATO, titrează Politico Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a susținut că reprezentanții Rusiei recunosc dreptul suveran al Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, însă acest principiu nu se aplică în cazul alianțelor militare. Peskov a subliniat că autoritățile din Moscova „nu vor dicta nimic” reprezentanților Kievului în ceea ce privește integrarea economică, însă aderarea la NATO este concepută ca o amenințare directă. Declarațiile vin în contextul negocierilor dintre reprezentanții SUA și cei ai Rusiei privind viitorul Ucrainei, la care oficialii ucraineni nu sunt prezenți. Președintele Volodimir Zelenski continuă să militeze pentru aderarea Ucrainei la UE, afirmând recent că țara sa este deja parte a Europei, urmând să devină membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.
Reprezentanții ONU au acuzat rebelii susținuți de autoritățile din Rwanda de uciderea copiilor în estul Republicii Democrate Congo, susține Euronews. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că Rebelii M23, au ucis copii în orașul Bukavu, al doilea ca mărime din estul Republicii Democrate Congo. Declarația a venit după ce membri M23 au capturat recent Bukavu, la doar câteva săptămâni după ce au preluat controlul asupra orașului Goma. Türk a confirmat execuții sumare ale copiilor de către M23, menționând că unii dintre aceștia erau înarmați. Autoritățile ONU investighează crimele de război comise de ambele părți, inclusiv execuții și violuri, în timp ce experții avertizează că rebelii M23 ar putea urmări obținerea puterii politice, nu doar câștiguri teritoriale.
Autoritățile iraniene au acuzat doi cetățeni britanici de spionaj, conform Deutsche Welle. Aceștia au fost arestați în sudul Iranului în ianuarie. Cei doi, care călătoreau cu motocicleta în jurul lumii, au fost reținuți în provincia Kerman, iar autoritățile iraniene susțin că adunau informații, aceștia fiind pe teritoriu sub pretextul unei vacanțe. Purtătorul de cuvânt iranian, Asghar Jahangir, a declarat că cei doi ar avea legături cu agenții de spionaj ale „țărilor ostile”. Reprezentanții Ministerului britanic de Externe au exprimat „o mare îngrijorare” față de acuzațiile aduse și au anunțat că oferă asistență consulară. Ambasadorul britanic a avut o întâlnire cu cei doi acuzați la biroul procurorului din Kerman, și că mențin contactul cu autoritățile iraniene.
Președintele Argentinei, Javier Milei, a respins acuzațiile de fraudă cu criptomonede, potrivit BBC. Milei a fost acuzat că a promovat o criptomonedă recent lansată, $Libra, care a cunoscut o creștere rapidă a valorii înainte de a se prăbuși, provocând pierderi semnificative pentru investitori. Un judecător va decide dacă președintele ar trebui să facă față acuzațiilor de fraudă în urma incidentului. Într-un interviu televizat, Milei a susținut că a acționat “de bună credință” și a comparat investitorii cu cei care joacă la cazino. Purtătorii de cuvânt ai președintelui au subliniat că Milei nu a fost implicat în dezvoltarea criptomonedei și că reprezentanții Oficiului Anticorupție vor analiza cazul. Deși postarea a fost ștearsă de pe rețelele sociale după câteva ore, membrii opoziției au devenit vocali amenințând o potențială demitere a președintelui.
Autoritățile braziliene au aprobat aderarea la OPEC+, informează Associated Press Membrii guvernului brazilian au aprobat aderarea țării la OPEC+, un grup de state producătoare de petrol, consolidând astfel poziția Braziliei ca un actor important în industrie. Decizia a venit ca răspuns la o invitație din 2023, iar Brazilia va participa la un forum de discuții strategice, fără obligații de reducere a producției. Ministrul Energiei, Alexandre Silveira, a subliniat că această aderare nu va impune angajamente financiare sau de producție. Brazilia este deja al șaptelea cel mai mare producător de petrol din lume, iar în 2024, țițeiul a devenit principalul produs de export al țării. Această mișcare a fost criticată de organizațiile de mediu, care consideră că expansiunea producției de petrol ar putea afecta eforturile de combatere a schimbărilor climatice, mai ales înainte de COP30, summitul ONU pentru climă.
Liderul Partidului Liberal Democrat, Ed Davey, a cerut rechemarea Parlamentului britanic, anunță Politico. Parlamentul se va reuni pentru a dezbate propunerea privind implicarea Marii Britanii într-o forță de menținere a păcii în Ucraina. Davey a susținut că ar fi esențial ca parlamentarii să analizeze această inițiativă, mai ales în contextul negocierilor dintre SUA și Rusia privind încheierea războiului. Cancelarul german, Olaf Scholz, a criticat ideea, considerând-o prematură. Ministrul britanic al apărării, John Healey, a subliniat că orice misiune de pace britanică ar necesita o garanție de sprijin din partea SUA. Starmer intenționează să discute situația cu liderii europeni după o întâlnire cu Donald Trump la Washington.
Un raport al organizației ILGA-Europe a aratat că persoanele LGBTQ+ sunt tot mai des ținta politicienilor de extremă dreapta, indică Politico. Fenomenul a fost observat în special în Europa Centrală și de Est, unde grupurile de dreapta au câștigat influență, restricționând accesul LGBTQ+ la sănătate, libertăți și vizibilitate. În Italia, Belgia și România, discursurile conservatoare au acuzat comunitatea de destabilizarea societății, justificând legi anti-LGBTQ+. Creșterea infracțiunilor motivate de ură a fost semnalată și în Finlanda, Germania sau Olanda. Oficialii UE au luat în considerare situația alarmantă și promit susținerea drepturilor LGBTQ+, dar finanțarea ONG-urilor depinde de viitorul buget european.
Guvernele din Anglia și Țara Galilor se confruntă cu rezultatul adoptării politici „tough on crime”, declară BBC. Rezultatul acestor politici a dus la creșterea populației din închisori și la necesitatea eliberării timpurii a deținuților. Un raport independent condus de David Gauke a arătat că, în ultimele 25 de ani, guvernele au impus pedepse mai lungi fără a reduce recidiva, iar lipsa investițiilor în alternative precum probațiunea a agravat problema. În 2023, un program de eliberare anticipată a fost implementat pentru a face față supraaglomerării, dar fără reforme radicale, închisorile ar putea atinge din nou capacitatea maximă până în 2026.
Guvernul Japoniei a aprobat un plan energetic major care prevede creșterea utilizării energiei nucleare, susține BBC. Conform planului, până în 2040, energia nucleară va reprezenta 20% din aprovizionarea energetică, față de 8,5% în 2023. Această decizie a venit în contextul creșterii cererii din sectoare, precum inteligența artificială și semiconductoarele, dar și al dificultăților de aprovizionare cu combustibili fosili, accentuate de conflicte internaționale în Ucraina și Orientul Mijlociu. Deși dezastrul de la Fukushima din 2011 rămâne o amintire dureroasă, autoritățile subliniază că fiecare centrală nucleară veche va fi supusă unor verificări stricte de siguranță. Ministrul Economiei, Comerțului și Industriei a declarat că această schimbare va contribui la reducerea emisiilor de carbon și la creșterea autonomiei energetice a Japoniei.
Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a dezvoltat pneumonie bilaterală, iar starea sa rămâne „complexă”, necesitând tratament suplimentar, indică BBC. Suferind de o infecție respiratorie timp de o săptămână, a fost internat vineri la spitalul Gemelli din Roma. Vaticanul a anunțat că testele și investigațiile medicale continuă să indice o situație complicată. Papa a fost predispus la infecții pulmonare, având un istoric medical care include pleurezie și îndepărtarea parțială a unui plămân. Deși starea sa ar fi în continuare monitorizată atent, Vaticanul afirmă că acesta ar fi „binedispus” și își petrece timpul citind, rugându-se și odihnindu-se. Toate evenimentele publice programate până duminică au fost anulate.
