Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea Andrei Cuciureanu și Miruna Toma.
Rusia a efectuat o altă serie de atacuri cu drone în mai multe orașe din Ucraina, atacând inclusiv centrul Kievului, relatează Reuters. Printre țintele vizate de atac s-au numărat zone rezidențiale și terminale maritime. Autoritățile ucrainene au confirmat moartea a cel puțin trei persoane în urma ultimelor atacuri, fără a dezvălui numărul total al victimelor. Se preconizează că armele folosite de armata rusă sunt “drone sinucigașe” fabricate în Iran. Consilierul prezidențial al Ucrainei, Mykhailo Podolyak, blamează Iranul pentru susținerea militară pe care o oferă Moscovei. Totodată, reprezentanții statului din Orientul Mijlociu neagă posibila furnizare de arme către Rusia. Oficialii de la Kremlin nu au comentat asupra acestui subiect, însă continuă să infirme posibilitatea derulării atacurilor din ultima săptămână în zone ocupate de civili.
Miniștrii apărării din zona de sud a Pacificului au prioritizat interoperabilitatea și întărirea cooperării pentru Întâlnirea Anuală a Miniștrilor Apărării din regiune, raportează Reuters. Membrii acestei întâlniri sunt Australia, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Fiji, Tonga, Franța și Chile. MInistrul apărării australian, Richard Marles, a accentuat importanța cooperării dintre statele din Pacific, atât pe plan economic, cât și militar, pentru a putea combate creșterea rapidă a influenței chineze în regiune. Tonga, țara gazdă, Papua Noua Guinee și Fiji sunt singurele state din Pacificul insular care dispun de forță militară, astfel fiind accentuată importanța lor în definirea și limitarea relațiilor cu Beijingul. Aceste discuții au fost stârnite de un acord dintre Insulele Solomon și China, ce a fost divulgat presei. Conform acestuia, statul insular va permite armatei chineze să se reaprovizioneze în porturile sale.
Organizația Națiunilor Unite a indicat faptul că peste șapte milioane de venezueleni și-au prărăsit țara din 2015 și până în prezent, conform BBC. În ciuda statisticilor care indică spre faptul că nivelul de trai al persoanele ce au părăsit Venezuela continuă să fie scăzut, numărul anual al persoanelor care migrează rămâne la fel de mare. Peste 80% din migrați se stabilesc fie în America Latină, fie în Caraibe, zone care se confruntă deja cu diverse crize ale nivelului de trai. Președintele organizației non-profit International Rescue Committee, David Miliband, a atras atenția asupra importanței acestei crize și a faptului că migranții și refugiații venezueleni nu ar trebui să fie neglijați din pricina altor crize umanitare ce se bucură de mai multă “atenție internațională”.
Un grup de zeci de oameni a ucis doi lideri de tabără din comunitatea rohingya în Bangladesh, relatează Al Jazeera. Reprezentanții poliției au catalogat acest eveniment drept cel mai dur atac din ultimele luni. Aceștia au indicat că responsabilii pentru atac sunt gruparea insurgentă Armata Salvării Arakan Rohingya (ARSA). Grupul este activ predominant în Myanmar, însă atacurile lor s-au extins și în cadrul comunităților rohingya de pe teritoriile învecinate. Ultimele luni au marcat o creștere a violențelor și atacurilor din taberele de refugiați. Diverse grupuri insurgente, precum ARSA, încearcă să-și extindă și să monopolizeze traficul de droguri în aceste comunități. Totodată, refugiații din tabere au fost intimidați prin atacuri frecvente în ultimele luni.
Reprezentanții Organizației Națiunilor Unite în Mali au confirmat faptul că doi lucrători de pace au fost uciși în urma detonării unui dispozitiv explozibil artizanal, raportează Deutsche Welle. Oficialii misiunii de pace din Mali (MINUSMA) au confirmat faptul că doi lucrători de pace și-au pierdut viața, iar alți patru au fost răniți, în timpul unei misiuni de căutare și dezamorsare a minelor, în Tessalit, regiunea Kidal. În ultimele luni situația socio-politică din Mali s-a degradat rapid. Gravitatea situației, descrisă prin scăderea nivelului de trai al cetățenilor până la nivelul unei crize umanitare, este evidențiată prin crearea a mai multor grupuri insurgente și revolta împotriva trupelor de pace trimise de ONU. Continuarea MINUSMA a fost decisă prin vot în cadrul Consiliului de Securitate al ONU în luna iulie a acestui an.
Organizația Națiunilor Unite a declarat luni că este ,,profund îndurerată” în urma știrilor comunicate de către guvernul elen privind găsirea a 92 de migranți care nu aveau haine și prezentau plăgi severe pe suprafața corpului, conform Euronews. În urma primelor constatări, guvernul elen a afirmat că aceștia ar fi fost forțați să traverseze râul Evros pentru a ajunge din Turcia în Grecia. UNHCR a condamnat într-o postare pe contul său oficial de Twitter tratamentul crud și degradant la care au fost supuși cei 92 de migranți, solicitând demararea imediată a unei anchete amănunțite asupra acestui incident. Totodată, agenția de frontieră a Uniunii Europene, Frontex, a confirmat publicației AFP că grupul de migranți a sosit în Grecia în circumstanțe care au fost definite de către ministerul elen pentru protecție civilă drept ,,inumane și șocante”. Declarațiile oficiale ale Paulinei Bakula, purtătorul de cuvânt al organizației, atestă că ofițerii Frontex au raportat găsirea celor 92 de persoane aproape complet dezbrăcate, cu răni vizibile, și că aceștia au început imediat demersurile pentru a oferi migranților, în special de origine afgană și siriană, asistență medicală.
Ministerul Apărării din Belarus a declarat că va începe desfășurarea unei serii de exerciții militare care va presupune tragerea cu armament în timp real, în cadrul cărora vor fi, de asemenea, lansate rachete ghidate antiaeriene, informează Reuters. Acest demers se datorează efortului comun de grupare alături de forțele ruse, după cum a raportat publicația Intefax. Conform declarațiilor unui înalt oficial al ministerului de apărare, planificarea exercițiilor militare presupune ca formațiunile militare ale armatei să fie amplasate în 4 poligoane de antrenament ale Republicii Belarus, atât în partea de est, cât și în partea centrală a statului, urmând ca mai apoi să înceapă desfășurarea propriu-zisă a antrenamentelor. Ministerul apărării din Belarus a confirmat faptul că trupelele ruse se vor alătura acestor exerciții militare pentru a forma o nouă ,,grupare regională” de apărare, ca urmare a acuzațiilor neconfirmate conform cărora Ucraina s-ar pregăti să pornească un atac asupra Belarusului. Belarus este un aliat apropiat al Rusiei, oferindu-i sprijin militar și politic în demersurile militare contra Ucrainei.
Rusia și Ucraina au întreprins unul dintre cele mai mari schimburi de prizonieri de război, fiind eliberate circa 218 persoane din ambele state, raportează Al Jazeera. Printre prizonieriii eliberați se numără 108 femei de origine ucraineană reținute de statul rus în urma numeroaselor atacuri, și circa 110 ruși, din care 72 de marinari care au fost capturați de forțele ucrainene de pe vasele comerciale reținute în februarie. Șeful cabinetului prezidențial ucrainean, Andriy Yermak, a declarat că acesta a fost primul schimb de prizonieri de război care a inclus exclusiv femei, eliberându-le pe acestea din captivitatea rusă. Conform declarațiilor lui Yermak, 37 dintre aceste femei au fost capturate după ce forțele ruse au ocupat oțelăria Azovstal din Mariupol în luna mai, iar multe dintre acestea erau mame și fiice, fiind capturate împreună. Ministerul rus al apărării a confirmat, de asemenea, schimbul, adăugând că cei 110 ruși vor fi transportați cu avionul la Moscova, unde vor beneficia de asistență medicală și psihologică.
Partidul de extremă dreaptă ,,Democrații Suedezi” a hotărât suspendarea unui oficial al partidului, după ce acesta a postat comentarii jignitoare la adresa Annei Frank, victimă a Holocaustului, cunoscută pentru mărturiile din jurnalul ei, conform Euronews. Comentariile degradante la adresa Annei Frank au fost postate în mediul online, Rebecka Fallenkvist numind-o pe tânăra evreică drept „imorală”, potrivit presei suedeze. Postarea lui Fallenkvist, personalitate a unui post de televiziune suedez, a provocat reacții puternice din partea comunității evreiești și a ambasadorului israelian din Suedia, Ziv Nevo Kulman. Acesta din urmă a declarat că această insultă disprețuitpare este condamnabilă pentru lipsa de respect la adresa memoriei Annei Frank, devenită un simbol al Holocaustului după ce jurnalul în care scria în timp ce se ascundea în Amsterdam, înainte de a fi capturată și trimisă în lagărele de concentrare, a fost publicat de către tatăl ei, supraviețuitor al Holocaustului. Directorul de imagine publică și reprezentare în mass-media al Democraților Suedezi, Oskar Cavalli-Bjorkman, a declarat public că partidul va lua în serios comentariile „insensibile și nepotrivite” ale memrului de partid și va lansa o investigație internă în acest sens. Cu toate acestea, Fallenkvist a trimis ziarului suedez Dagens Nyheter un comunicat prin care pretinde că afirmațiile sale au fost interpretate greșit.
Purtătorul de cuvând al Organizației Națiunilor Unite a declarat luni, în urma întâlnirii de la Moscova, că negocierile privind extinderea acordului intermediat de ONU referitor la permiterea exporturilor ucrainene de cereale la Marea Neagră vor continua, relatează Reuters. Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al ONU, a afirmat că reacțiile generate în urma negocierilor de la Moscova au avut un tonus „pozitiv și constructiv”. Acordul încheiat în iulie a permis exportul a peste 6 milioane de tone de cereale și alte alimente, iar în lipsa unei extinderi a termenului, acesta ar putea expira luna viitoare. Dujarric a mai declarat că „îngrășămintele și materiile prime necesare pentru producerea acestora, originare din Federația Rusă, sunt esențiale pentru asigurarea producției agricole la nivel mondial.” În acest sens, reprezentanții ONU se tem de o posibilă criză a recoltelor următoare în cazul în care îngrășămintele nu vor fi puse la dispoziție rapid și la un preț rezonabil, pentru a putea fi accesibili agricultorilor și fermierilor din întreaga lume.
