Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Brădoaia Alexia și Filip Nicole Ashley
Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat că nu va participa la Summitul Uniunii Europene cu liderii statelor din Balcanii de Vest, confirmă Politico. Această decizie a fost argumentată pe criteriul interesului național și a fost luată în urma discuțiilor purtate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa. În cadrul acestei întâlniri din 10 decembrie, președintele Serbiei a propus aderarea simultană a statelor din Balcanii de Vest la UE. Deși Serbia a primit statutul de candidat la UE încă din anul 2012, progresele au fost limitate odată cu începerea războiului din Ucraina și apropierea liderilor statului rus și cel sârb. Ministrul pentru Integrare Europeană, Nemanja Starović, a susținut absența Serbiei, acuzând oficialii UE de lipsă de progres. Acesta a afirmat că decizia apără demnitatea poporului și credibilitatea procesului de aderare.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a ordonat blocarea tuturor petrolierelor sancționate care intră și ies din Venezuela, conform Euronews. Anunțul a fost făcut pe platforma de socializare Truth Social, unde președintele SUA l-a acuzat pe decidentul politic al Venezuelei, Nicolás Maduro, că veniturile din petrol sunt folosite pentru finanțarea traficului de droguri și alte activități ilegale. Trump a precizat că prezența militară americană în regiune va fi menținută. Măsura a fost luată în contextul capturării săptămâna trecută a unui petrolier în largul coastelor Venezuelei, eveniment care a determinat mobilizarea militară americană. Autoritățile de la Caracas au acuzat că aceste acțiuni încalcă dreptul liberei circulații. În ultimele luni, forțele americane au atacat mai multe nave în Caraibe și Pacificul de Est, provocând cel puțin 95 de victime în 25 de atacuri.
Autoritățile locale din New Delhi au impus restricții privind circulația vehiculelor și prezența la locul de muncă, după ce nivelul de poluare a atins valori severe în capitala Indiei, potrivit Reuters. Măsura a fost adoptată de reprezentanții Comisiei pentru gestionarea calității aerului, care au activat cel mai ridicat nivel din „Planul de acțiune gradat pentru Delhi și zonele învecinate”, în contextul în care indicele calității aerului a depășit valoarea de 450; pragul considerat acceptabil fiind de 50. Ceața densă din capitală a afectat vizibilitatea și transportul aerian și feroviar. Restricțiile prevăzute interzic intrarea în oraș a vehiculelor care nu respectă cele mai recente standarde de control al emisiilor, suspendarea activităților de construcții, inclusiv a proiectelor publice, și impun școlarizarea hibridă. Ministru în administrația locală, Kapil Mishra, a declarat că toate birourile private și guvernamentale din oraș vor funcționa cu o prezență de 50%, restul angajaților lucrând de acasă. Măsurile au fost implementate pentru a proteja cei 30 de milioane de locuitori împotriva poluării sezoniere din timpul iernii, care se situează printre cele mai ridicate din lume.
Studenții britanici vor putea participa din nou la programul de schimb Erasmus+ al UE începând din ianuarie 2027, după o pauză de șase ani cauzată de Brexit, relatează Politico. Miniștrii britanici au afirmat că au obținut o reducere de 30% a plăților pentru reintrarea în program, costul total estimat pentru 2027 fiind de aproximativ 570 de milioane de lire sterline. În plus, autoritățile londoneze și ale Uniunii Europene au început oficial negocierile privind reintegrarea Regatului Unit pe piața internă a energiei electrice a Uniunii Europene. Decizia, promovată de prim-ministrul Keir Starmer, a reprezentat una dintre primele măsuri concrete din strategia de reluare a relațiilor cu reprezentanții Uniunii Europene, menită să atenueze efectele acordului Brexitului.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a extins interdicția de călătorie în SUA la încă cinci țări începând cu 1 ianuarie, relatează BBC. Cetățenii statelor Burkina Faso, Mali, Niger, Sudanul de Sud și Siria vor fi supuși unor restricții totale de intrare. Aceste interdicții vor fi aplicate și persoanelor care dețin pașapoarte ale Autorității Palestiniene. Administrația a impus restricții parțiale asupra cetățenilor altor 15 țări, printre care Nigeria, Tanzania și Zimbabwe. Oficialii americani au invocat rate ridicate de depășire a termenului de ședere, registre civile nesigure, corupție, activități teroriste și lipsa cooperării în acceptarea cetățenilor deportați, motive care au dus la înăsprirea politicii de imigrație și securitate la frontierele Statelor Unite.
Reprezentanții Senatului Statelor Unite au adoptat un proiect de lege în valoare de 901 miliarde de dolari care a stabilit politica și cheltuielile de apărare pentru anul 2026, relatează Al Jazeera. Legea privind autorizarea apărării naționale a fost aprobată cu 77 de voturi pentru și 20 împotrivă și a fost trimisă președintelui pentru promulgare. Textul a impus menținerea a cel puțin 76.000 de militari americani în Europa și a limitat reducerile de trupe în Coreea de Sud fără consultarea aliaților. Congresul a reconfirmat sprijinul pentru Ucraina, autorizând 800 de milioane de dolari pentru asistență de securitate, și a alocat fonduri pentru cooperarea militară cu Taiwanul și pentru apărarea Israelului. Legea a întărit cerințele de raportare privind operațiunile militare externe și a abrogat autorizații vechi de război, menite să reducă riscul unor intervenții fără aprobarea explicită a Congresului.
Cel puțin 104 civili au fost uciși în urma unor atacuri cu drone în regiunea Kordofan din Sudan, pe fondul intensificării confruntărilor dintre Armata Sudaneză și gruparea paramilitară Rapid Support Forces, a relatat Al Jazeera. Loviturile au vizat mai multe localități, inclusiv un spital și o grădiniță din Kalogi, în Kordofanul de Sud, unde au murit 89 de persoane, dintre care 43 de copii. Șase militari din Bangladesh care făceau parte din misiunea de menținere a păcii a ONU au fost uciși după ce baza lor a fost lovită de drone. De asemenea, secretarul general al ONU, António Guterres, a condamnat atacurile și a afirmat că acestea ar fi putut constitui crime de război. Violențele au dus la strămutarea a zeci de mii de persoane și au agravat criza umanitară, amplificată de răspândirea holerei și denguei, precum și de colapsul sistemului medical din Kordofan.
Autoritățile sud-africane au anunțat arestarea și intenția de a deporta șapte cetățeni kenyeni acuzați că lucrau ilegal la procesarea cererilor de refugiați pentru guvernul Statelor Unite, indică Reuters. Operațiunea a inclus și reținerea temporară a doi ofițeri ai U.S. Citizenship and Immigration Services, care au fost ulterior eliberați, potrivit unor surse americane. Autoritățile Departamentului de Stat al SUA au calificat intervenția drept „inacceptabilă”. Purtătorul de cuvânt, Tommy Pigott, a declarat că oficialii din Washington au solicitat explicații urgente. Incidentul a avut loc pe fondul programului administrației președintelui Trump de relocare a unor sud-africani albi în SUA, inițiativă respinsă de membrii guvernului de la Pretoria. Aceștia au susținut că cetățenii kenyeni au încălcat legislația privind vizele și au anunțat demersuri diplomatice cu Statele Unite și Kenya.
Reprezentanții Parlamentului European au votat o inițiativă privind accesul la avort în Uniunea Europeană, descrie Reuters. Propunerea, intitulată „My Voice, My Choice”, ar fi permis femeilor din statele membre cu legislații restrictive să își întrerupă sarcina într-o altă țară din UE, cu costurile acoperite din bugetul comunitar. Această inițiativă a vizat în special Polonia și Malta, dar și țări cu acces limitat la avort, precum Italia și Croația. Rezoluția a fost adoptată cu 358 de voturi pentru și 202 împotrivă, având însă caracter consultativ, decizia finală revenind oficialilor Comisiei Europene. Susținătorii au afirmat că măsura ar fi redus riscurile avorturilor nesigure, în timp ce criticii din partide conservatoare au declarat că inițiativa ar fi interferat cu legislațiile naționale și valorile tradiționale.
Oficialii agențiilor ONU au avertizat că ploile torențiale din ultima săptămână au agravat grav condițiile de trai ale sutelor de mii de palestinieni strămutați din Fâșia Gaza, prezintă BBC. Reprezentantul UNICEF pentru Palestina, Jonathan Crickx, a declarat că furtunile au inundat taberele de corturi, unde temperaturile nocturne au coborât la 7–8 grade Celsius, sporind riscul de hipotermie în rândul copiilor. Ministerul Sănătății condus de Hamas a anunțat că un nou-născut a murit din cauza frigului, iar cel puțin 11 persoane au fost ucise în urma prăbușirii unor clădiri avariate de război. Autoritățile organizațiilor umanitare au precizat că aproape 55.000 de familii au fost afectate, în pofida creșterii livrărilor de corturi, pături și haine după intrarea în vigoare a armistițiului. Liderii ONU și cei ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii au cerut intensificarea și menținerea ajutorului umanitar, în timp ce autoritățile israeliene au respins acuzațiile privind restricționarea deliberată a accesului lor.
