A fost 16 septembrie in lume – Oficialii din Statele Unite au afirmat că Statul Columbian a eșuat în îndeplinirea obligațiilor de combatere a traficului de droguri, dar fără a suspenda ajutorul american; Temerile privind un nou război civil în Sudanul de Sud s-au amplificat după ce fostul vicepreședinte Riek Machar, aflat în arest la domiciliu, a cerut schimbarea regimului condus de președintele Salva Kiir; Uniunea Europeana, cu Danemarca în rol de coordonator al negocierilor, nu a reușit să adopte un plan comun pentru reducerea emisiilor până în 2035 și va trimite la ONU doar o „declarație de intenție”

Material realizat de Paula Gănuci

Oficialii din Statele Unite au afirmat că Statul Columbian a eșuat în îndeplinirea obligațiilor de combatere a traficului de droguri, dar fără a suspenda ajutorul american, declară BBC. Administrația Trump a adus acuzații că producția de cocaină a atins niveluri record sub mandatul lui Gustavo Petro, președintele columbian, însă aceste afirmații  au fost respinse de guvernul columbian, care a invocat moștenirea lăsată de fostul lider Ivan Duque. Columbia a fost declarată drept principal producător la nivel mondial de cocaină.  Anunțul i-a adus Columbiei din nou aceasta catalogare, fiind inclusă pe lista neagră pentru prima dată din 1997. Reprezentanții SUA au susținut că politica de negocieri cu grupările armate a slăbit lupta antidrog, în timp ce Petro afirmă că problema vine din cererea ridicată din SUA și Europa. Ca reacție, guvernul columbian a anunțat încetarea achizițiilor de arme americane. Relațiile bilaterale riscă să se deterioreze și mai mult.

Temerile privind un nou război civil în Sudanul de Sud s-au amplificat după ce fostul vicepreședinte Riek Machar, aflat în arest la domiciliu, a cerut schimbarea regimului condus de președintele Salva Kiir, anunță BBC. Machar a cerut „schimbarea regimului” condus de guvernul președintelui Salva Kiir și partidul de opoziție SPLM-IO. Machar a fost inculpat pentru omor, trădare și crime împotriva umanității, acuzații respinse ca „vânătoare politică”. Aceasta arestare a declanșat din nou instabilitate în regiunea Juba și Upper Nile. Criza a escaladat din martie 2025, culminând cu noile acuzații din toamnă. Opoziția a susținut că guvernul vrea să distrugă acordul de pace din 2018, în timp ce corupția masivă, milițiile active și întârzierile electorale alimentează instabilitatea. Trimiterea de trupe ugandeze la Juba a indicat un  posibil risc real de violențe reînnoite.

Populația din Malawi a votat pentru a-și alege președintele, parlamentarii și consilierii locali, în mijlocul unei crize economice severe, afirma BBC. Președintele Lazarus Chakwera, a candidat pentru al doilea mandat, și principalul rival, fostul lider Peter Mutharika în vârsta de 85 ani, alături de alți 15 candidați. Secțiile din întreaga țară, inclusiv Malembo, satul natal al lui Chakwera, au avut parte de procesul electoral  cu întârzieri în unele secții de vot. Rezultatul alegerilor va fi anunțat până pe 24 septembrie pentru prezidențiale și până pe 30 septembrie pentru parlamentare. Nemulțumirile majore au vizat inflația de peste 30%, șomajul, lipsa valutei, penele de curent și criza combustibilului, alegătorii dorind schimbare și soluții la problemele economice.

Uniunea Europeana, cu Danemarca în rol de coordonator al negocierilor, nu a reușit să adopte un plan comun pentru reducerea emisiilor până în 2035 și va trimite la ONU doar o „declarație de intenție”, indică Politico. Decizia a venit după discuțiile de la Bruxelles, înaintea summitului ONU din septembrie, unde blocul comunitar riscă să apară nepregătit. Termenul-limită pentru depunerea planului a fost stabilit pentru sfârșitul lunii septembrie, însă statele încă au rămas divizate între o țintă de 66,3–72,5% (față de nivelurile din 1990) și corelarea acesteia cu obiectivul pentru 2040, blocat de dezacorduri. Lipsa unui consens ar risca să submineze credibilitatea UE ca lider global în combaterea schimbărilor climatice, deși oficialii danezi au insistat că un plan final va fi prezentat înainte de COP30, în noiembrie, în Brazilia.

Parchetul francez anticorupție a deschis o anchetă împotriva ministrului Culturii, Rachida Dati, pentru suspiciuni în legătura cu declarația de avere, confirma Politico. Rachida Dati nu și-a declarat colecția de bijuterii evaluată la 420.000€, așa cum prevede legea pentru bunuri peste 10.000€. Investigația a pornit după o dezvăluire a publicației Liberation din aprilie. Dati, favorită în sondaje pentru primăria Parisului în 2025, riscă până la trei ani de închisoare și o amendă de 45.000€ dacă se dovedește vinovată. Ea a respins acuzațiile, afirmând că nu ar avea „nimic de corectat” în declarația sa de avere. Față de aceasta s-a mai deschis o investigație privind dosarul în care va fi judecată alături de fostul șef Renault-Nissan, Carlos Ghosn, pentru acte de corupție, legat de plăți primite pentru un presupus rol de consultant.