Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mădălina Robu
Reprezentanții Amnesty International au acuzat autoritățile din Peru că acționează cu „o părtinire rasistă” în reprimarea protestelor ce au afectat țara, relatează CNN. Bazându-se pe datele oficiului Avocatului Poporului din Peru, Amnesty International susține că „s-a constatat că numărul posibilelor decese arbitrare din cauza represiunii de stat” a fost „concentrat în mod disproporționat în regiunile cu populații în mare parte indigene”. Astfel, conform raportului, zonele cu populații indigene majoritare au suferit cea mai mare parte a deceselor de când au început protestele. În timp ce regiunile cu populații majoritare indigene reprezintă doar 13% din populația totală a statului, acestea înregistrează 80% din totalul deceselor survenite de la începutul crizei. Oficialii Ministerului Apărării au refuzat să comenteze respectivul raport, declarând că există o anchetă în curs de desfășurare de către procuratura țării. Mișcarea de protest, care urmărește o resetare completă a guvernului, a fost declanșată de punerea sub acuzare și arestarea fostului președinte Pedro Castillo în decembrie și alimentată de nemulțumirea profundă față de condițiile de viață și inegalitatea din țară.
Sute de naționaliști sârbi s-au adunat la Belgrad cerând președintelui Aleksandar Vučić să respingă un plan occidental de normalizare a legăturilor cu Kosovo și să renunțe la negocieri, informează Euronews. Protestatarii au blocat traficul înainte de a se aduna în apropierea clădirii prezidențiale din centrul capitalei. Presa sârbă a raportat că un grup a reușit să pătrundă prin gardurile metalice spre intrare, însă respectivele persoane au fost împiedicate de polițiști să ajungă la ușă. Protestul a survenit pe fondul eforturilor depuse de oficialii Statelor Unite ale Americii și Uniunii Europene de a media o soluție în ceea ce privește disputa de lungă durată dintre Serbia și Kosovo, o fostă provincie sârbă a cărei declarație de independență din 2008 Belgradul nu o recunoaște. Oficialii Serbiei s-au bazat pe aliații din Rusia și China în privința refuzului de a recunoaște independența Kosovo, pe care liderii de la Washington și majoritatea țărilor UE o susțin. Oficialii occidentali se tem că liderii de la Moscova ar putea folosi tensiunile din Kosovo pentru a destabiliza regiunea Balcanilor și a îndepărta atenția de la invazia asupra Ucrainei.
Reprezentanții Spaniei au adoptat o lege care permite oamenilor să-și schimbe sexul de la vârsta de 16 ani, conform Euronews. După luni de dezbateri, parlamentarii spanioli și-au dat aprobarea finală asupra unei legi care le permite cetățenilor să-și schimbe liber sexul începând cu vârsta de 16 ani, într-un moment în care alte țări europene evită acest subiect controversat. Așa-numita „lege transgender” permite persoanelor să-și schimbe sexul pe actele de identitate prin intermediul unei simple declarații administrative. Până în prezent, persoanele transgender aveau nevoie de un diagnostic medical de către mai mulți medici pentru disforia de gen, care este condiția psihologică a sentimentului de nepotrivire cu sexul biologic și identitatea de gen. De asemenea, respectivele persoane trebuiau să demonstreze că au urmat un tratament hormonal de cel puțin doi ani. Spania se alătură astfel puținelor țări din lume care permit autodeterminarea de gen printr-o simplă declarație, după exemplul Danemarcei, prima țară care a acordat acest drept în Europa persoanelor transgender în 2014.
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a avertizat că statul său se va alătura Rusiei în război dacă va fi atacat, relataeză BBC. Liderul autoritar al Belarusului este un aliat ferm al Kremlinului și susținător a ceea ce Vladimir Putin numește „operațiune militară specială” în Ucraina. Cooperarea militară dintre Rusia și Belarus s-a extins în ultima perioadă, cu exerciții comune și formarea unei grupări militare comune. Cu toate acestea, Lukașenko a evitat să-și trimită trupele în Ucraina pentru a lupta alături de forțele ruse. Liderii Regatului Unit, Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii nu îl recunosc pe Aleksandr Lukașenko drept președinte legitim al Belarusului. În 2020, cetățenii au ieșit în stradă pentru a-l acuza că a furat alegerile prezidențiale. Protestele au fost suprimate cu brutalitate. După ce a facilitat invazia rusă a Ucrainei în urmă cu un an, liderul Belarusului susține acum că poate contribui la negocierea păcii. Lukașenko a sugerat că săptămâna viitoare ar fi un moment oportun pentru a începe, deoarece președintele american Joe Biden urmează să viziteze Polonia.
O manifestare publică a talibanilor aflați la guvernare în Afganistan a avut loc în timpul discursului ministrului de Interne Sirajuddin Haqqani, oferit drept critică la adresa liderului suprem, informează ABC News. De la preluarea țării de către foștii insurgenți în august 2021, nu a existat aproape nicio indicație asupra modului în care sunt luate deciziile. Cu toate acestea, în ultimele luni, liderul suprem al grupului, Hibatullah Akhundzada, a părut să adopte măsuri mai drastice cu privire la politicile statului. La ordinul său, guvernul taliban a interzis femeilor și fetelor să participe în cadrul sistemului educațional după clasa a șasea. Interdicțiile au condus la reacții internaționale dure, crescând izolarea Afganistanului într-un moment în care economia statului se află în declin, agravând în același timp și o criză umanitară. De asemenea, respectivele interdicții par să se afle în contradicție cu politicile anterioare ale guvernului taliban.
