Material realizat de Carmen Toader
Dubravka Šuica va reprezenta Uniunea Europeană la prima reuniune a „Consiliului Păcii”, într-un gest care arată că Bruxelles-ul nu dorește să fie exclus din discuțiile privind Gaza, relatează Euronews. Potrivit Comisiei, comisara va participa doar la segmentul dedicat Fâșiei Gaza, fără ca UE să devină membru formal al structurii, al cărei mandat extins și mod de guvernanță au stârnit îngrijorări legate de compatibilitatea cu Carta ONU. Inițiativa, care îl include și pe președintele rus Vladimir Putin, a determinat majoritatea statelor membre să refuze aderarea, deși unele, precum Italia, Grecia sau România, au acceptat statutul de observator. Instituțiile de la Bruxelles, principalele donatoare de ajutor umanitar pentru palestinieni, încearcă astfel să își păstreze influența în procesul de reconstrucție post-conflict, menținând în același timp o distanță formală față de arhitectura controversată a noii platforme americane.
Guvernul din Statele Unite a trimis 100 de militari în nordul Nigeriei pentru a oferi instruire și sprijin tehnic forțelor locale, pe fondul intensificării atacurilor comise de grupări armate și facțiuni afiliate ISIL, potrivit Al Jazeera. Militarii americani, desfășurați în zona Bauchi, nu vor participa la operațiuni de luptă, ci vor furniza informații, expertiză și echipamente, acționând sub comanda armatei nigeriene. Decizia a venit după o serie de atacuri sângeroase în nordul țării, unde zeci de civili au fost uciși recent, și în contextul unei cooperări de securitate relansate între autoritățile de la Washington și Abuja. Oficialii din Nigeria s-au confruntat de ani buni cu violențe sistemice, alimentate de grupări jihadiste și bande criminale implicate în răpiri și exploatări ilegale, conflict care a făcut mii de victime și a destabilizat regiuni întinse ale țării.
Oficialii din Germania au transmis că vor rămâne un sprijin important pentru guvernul din Liban, chiar și după retragerea militarilor săi din cadrul misiunii ONU, programată pentru sfârșitul anului 2026, potrivit Associated Press. Președintele german, Frank‑Walter Steinmeier a subliniat într-o vizită la Beirut că ajutorul se va concentra pe întărirea armatei și a autorității statului de drept într-un context fragil după războiul cu gruparea teroristă Hezbollah. Mesajul a venit pe fondul temerilor că plecarea forțelor ONU ar putea lăsa un gol de securitate, într-o țară deja slăbită de un război care deja a provocat mii de morți și distrugeri masive a infrastructurii esențiale. De asemenea, liderii libanezi au cerut partenerilor săi strategici să rămână implicați pentru a preveni o nouă escaladare.
Autoritățile irlandeze au contestat deschis inițiativa celor mai mari șase economii ale Uniunii Europene, Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia, de a se coordona într-un format restrâns, supranumit „E6”, potrivit POLITICO. Ministrul irlandez de finanțe, Simon Harris, a criticat ideea unui „club” definit exclusiv de mărimea economiei, pledând pentru alianțe flexibile, construite în jurul unor poziții comune, nu al greutății demografice sau financiare. Întâlnirea discretă a E6, desfășurată la Bruxelles, a vizat accelerarea reformelor menite să consolideze piețele financiare europene și să reducă dependența de Wall Street, inclusiv prin posibila creare a unui supraveghetor unic pentru marile instituții financiare, care găzduiesc o mare parte din industria de administrare a activelor din UE. Inițiativa vine a venit pe fondul nemulțumirii marilor capitale față de ritmul lent al reformelor și al presiunilor geopolitice tot mai mari.
Ministrul de externe din Iran, Abbas Araghchi, a ajuns la Geneva pentru o nouă rundă de negocieri nucleare cu delegația din Statele Unite, într-un moment tensionat marcat de exerciții militare desfășurate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice în Strâmtoarea Hormuz, potrivit Euronews. Discuțiile, mediate de oficialii din Oman, vizează nu doar programul nuclear iranian, inclusiv stocul sensibil de uraniu îmbogățit, ci și rachetele balistice și rețeaua regională de aliați ai guvernului de la Teheran, în timp ce șeful diplomației americane, Marco Rubio, a declarat că își dorește un acord, chiar dacă tensiunile rămân ridicate. În paralel, manevrele navale iraniene, lansate sub supravegherea generalului Mohammad Pakpour, au transmis un semnal clar că reprezentanții Iranului se pregătesc pentru posibile escaladări.
