Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Roxana Zafiu și Marina Ghiță
Președintele SUA, Barak Obama a anunțat că Statele Unite vor riposta atacurilor informatice realizate de către Rusia, potrivit Le Monde. Statele Unite vor lua măsuri împotriva Rusiei, acuzată că ar fi supervizat atacuri cibernetice menite să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie. Invitat la,, Radioul Public Național”, Barack Obama, a spus că “Nu există nici o îndoială , că atunci când un guvern străin încearcă să ne influenţeze integritatea alegerilor (…) trebuie să luăm măsuri şi asta vom face “. Șeful statului nu a dat detalii cu privire la dispozitivele care vor fi puse în aplicare, afirmând pur și simplu “Vom acționa în momentul şi acolo unde vom hotărî”. El a mai adăugat că unele măsuri “vor fi prezentate publicului, altele nu.” Până în prezent, preşedintele nu şi-a exprimat în mod explicit susţinerea faţă de raportul CIA care acuză Moscova de faptul că a intervenit prin atacuri cibernetice cu scopul de a-l ajuta pe candidatul republican Donald Trump să câștige alegerile. Obama a ordonat un raport despre atacurile informatice realizate în timpul campaniei prezidențiale care va fi remis înainte de plecarea sa din funcție la 20 ianuarie, pe fondul întrebărilor despre natura amestecului Rusiei în scrutin.
Rusia şi Japonia nu fac nici un progres în ceea ce privește disputa lor teritorială, potrivit Al Jazeera. Președintele rus Vladimir Putin și premierul nipon Shinzo Abe sunt de acord să înceapă o cooperare economică, dar nu găsesc un numitor comun în disputa teritorială privind Insulele Kurile. Președintele Rusiei, Vladimir Putin a făcut o vizită la Tokyo și a promis că va coopera economic cu Japonia, dar nu a indicat faptul că va exista o posibilitate de a înapoia cele patru insule care au fost ocupate de către Uniunea Sovietică în 1945. Timp de două zile, Putin și Abe au discutat oferte economice. Mai degrabă, cei doi lideri au convenit să discute despre posibilitatea derulării activităților economice comune pe insulele în litigiu. Putin a declarat că insulele, cunoscute sub numele de Kurile de Sud în Rusia și Teritoriile de Nord în Japonia, nu trebuie privite ca un punct de dispută, ci “un loc care aduce Japonia și Rusia împreună”. Uniunea Sovietică a confiscat cele patru insule de pe coasta de nord a Japoniei în 1945 când se încheia războiul, expulzând 17.000 de rezidenți din apropiere de Hokkaido, cea mai nordică insulă a Japoniei. Prim-ministrul japonez a declarat că efortul pentru a obține insulele înapoi va continua. Puțini cred că Putin va înapoia insulele din cauza valorii lor strategice, acestea fiind situate la intrarea în Marea Okhotsk. Oficialii ruşi au declarat că cele două părți au semnat 80 de documente, 68 fiind pe probleme comerciale, inclusiv oferte din sectorul privat. Banca Japoniei pentru Cooperare Internațională și Fondul de investiții directe din Rusia au semnat un acord pentru a crea un fond de investiții de 1 miliard de dolari pentru a promova cooperarea economică dintre cele două țări.
Milioane de kenyeni suferă de o boală rară: elefantiazisul, conform Al Jazeera. A fost lansată o campanie în Kenya pentru tratarea pacienților care suferă de această boală care afectează comunitățile sărace în care nivelurile de salubritate sunt scăzute. Afecțiunea este transmisă de țânțari, afectând mai mult de trei milioane de oameni din Kenya care sunt expuși riscului acestei boli, în timp ce unii locuitori cred că este rezultatul vrăjitoriei. Guvernul a lansat o campanie uriașă de prevenire a bolilor tropicale din zonele de coastă. Această boală mărește picioarele oamenilor, aceștia nemaiputând merge. Sultani Matendechero, medic de la Unitatea de Boli și a declarat că “unii dintre ei asociază starea lor cu vrăjitoria, ei asociază condițiile lor cu stilul de viață, iar acestea sunt asocieri greșite.” El a adăugat că multe victime nu știu că există tratament pentru această boală. Medicamentele sunt distribuite eficient abia pentru prima dată în acest an, în urma unei campanii sprijinită din fonduri de câteva milioane $.
Parlamentul din Elveția a adoptat legea prin care vizează o reducere a imigraţia prin privilegierea forţei de muncă locale, fără a impune însă restricții lucrătorilor străini, anunță The Guardian. Legea nu vizează impunerea de cote asupra liberei circulaţii pentru cetăţenii UE şi restricţionarea accesului lor la piaţa forţei de muncă, cu toate acestea Elveţia va acorda prioritate rezidenților pentru a-și găsi locuri de muncă vacante. Un sfert din populația Elveției, aproximativ 2 milioane de oameni sunt străini, inclusiv 1,4 milioane sunt cetățeni ai UE, 365.000 de persoane fac naveta în fiecare zi între Elveţia şi ţările din UE: Franța, Germania și Italia. Noua lege la care se așteaptă ca UE să răspundă în mod oficial săptămâna viitoare, solicită angajatorilor să ofere locuri de muncă în sectoare sau regiuni cu șomaj ridicat pentru a face publicitate la posturile vacante și să acorde prioritate localnicilor înainte de a recruta muncitori din străinătate. SVP, cel mai mare partid ultra-conservator din Parlament a acuzat celelalte formaţiuni elveţiene de supunere faţă de Bruxelles şi de neîndeplinirea obligaţiei de apărare a suveranităţii naţionale. Partidul SVP se opune imigraţiei necontrolate şi amestecului Uniunii Europene în afacerile interne, susţinând că politicienii sfidează voinţa electoratului exprimată în referendumul din 2014 pentru instituirea unor cote pentru lucrătorii imigranţi. Neașteptatul rezultat al referendumului din 2014 a determinat expulzarea Elveției din programul de cercetare științifică al UE și programul de schimb de studenți Erasmus. Mulţi parlamentari elveţieni nu doresc să se expună riscului unei dispute cu Uniunea Europeană, care ar determina abrogarea altor acorduri bilaterale, distrugând afacerile sale comerciale cu blocul comunitar.
Parlamentul austriac a votat pentru exproprierea casei în care s-a născut Hitler, conform Le Figaro. Procedura pune capăt unei lungi dispute între stat și proprietar, răspândind nostalgia printre pelerinii simpatizanți ai celui de-al treilea Reich. Deși pelerinii neo-naziști sunt nemulțumiți, parlamentul austriac a adoptat o lege de expropriere a casei unde s-a născut Adolf Hitler la 20 aprilie 1889. Proprietatea de 800 mp din Viena va fi modificată arhitectural, sau eventual demolată pentru a înceta atragerea neonaziștilor. Neo-naziștii s-au înghesuit pentru a vedea locul de naștere al dictatorului german, situat în centrul orașului Braunau am Inn, în apropiere de granița cu Germania. Acest oraș întotdeauna a fost asociat cu Hitler și crimele naziste, spune ziarul austriac ,,Kurier”. Împotriva sfaturilor unor personalități care doresc să vadă această casă transformată într-un muzeu de istorie, Ministrul de Interne, Wolfgang Sobotka (ÖVP, conservator creștin) a alansat în luna octombrie un concurs de arhitectură. Ministrul de Interne şi-a exprimat dorinţa ca imobilul să fie demolat, o opţiune care nu întruneşte unanimitatea cu privire la soarta acestei clădiri, clasată ca fiind monument istoric.
Un plan al guvernului polonez pentru a reduce accesul grupurilor mass-media în parlament a stimulat proteste pe scară largă ale companiilor âprivate din mass-media, pe fondul preocupării guvernului privind intenția de limitare a libertății presei, informează Reuters. Normele propuse de către Sejm, camera inferioară a parlamentului, interzic înregistrarea sesiunilor parlamentare, cu excepția a cinci posturi de televiziune selectate și limitează accesul jurnaliștilor în clădire. Regulile vor intra în vigoare anul viitor. „Această restricție nu i-a afectat pe jurnaliști, ci a adus atingere dreptului cetățenilor de a fi pe deplin informați cu privire la activitatea paramentarilor aleși de ei”, a relevat o declarație semnată de cele mai mari agenții de știri independente din Polonia. Acest plan a fost elaborat de către partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS) pentru a-și extinde autoritatea. În termen de un an de la preluarea mandatului, acesta a înăsprit controlul asupra companiilormass-media de stat și a urmăririi penale a statului și a urmărit diminuarea puterii celei mai înalte instanțe a țării. Cu toate acetstea, partidul, condus de Jaroslaw Kaczynski, a declarat că noile norme privind accesul la Sejm nu vizează restricții. „Nu cred că e ceva greșit aici, nu cred că acest lucru limitează drepturile jurnaliștilor” ,a declarat purtătorul de cuvânt al partidului, Beata Mazurek.
Zece soldați și un jandarm au fost uciși vineri într-un oraș din nordul Burkina Faso, în urma unui atac efectuat de persoane înarmate neidentificate asupra unui post militar, a declarat un reprezentatnt ak armatei, informează Reuters. Atacul a fost efectuat „de aproximativ 40 de persoane puternic înarmate care nu au fost încă identificate,” a declarat armata. Atacurile din Burkina Faso au fost rare înainte de izbucnirea unui atac organizat, în luna ianuarie, de către luptătorii Al-Qaida asupra unui hotel din capitala Ouagadougou, care s-a soldat cu 29 de morți. Militanții islamiști sunt activi în vecinătatea nordică a Burkina Faso, Mali și autoritățile din Burkinabe sunt preocupate de faptul că granița dintre cele două țări ar putea deveni un punct de tranzit pentru militanți.
Liderii europeni au promis să trimită alimente și medicamente pentru persoanele blocate în orașul Alep, la presiunea președintelui Franței, François Hollande, care solicită o rezoluție ONU pentru a sprijini răspunsul UE care nu poate fi refuzat de Rusia, informează Reuters. În cadrul summit-ului UE, unde cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că conflictul a fost „rușinos” și a regretat eșecul diplomației UE, președintele francez François Hollande a declarat că oficialii din Paris au lucrat la o rezoluție a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru a asigura coridoare de ajutor umanitar. „Rusia a folosit dreptul de veto de multe ori pentru rezoluții. Dar aici, Rusia s-ar putea opune unui rezoluții al cărei scop este unul umanitar?”, a declarat Hollande în cadrul unei conferințe de presă. Hollande speră ca rezoluția, care va sta la baza activității diplomaților, ar putea servi ca suport pentru încetarea focului și demararea discuțiilor privind pacea. Președintele summit-ului, Donald Tusk, a declarat că blocul va folosi toate canalele diplomatice pentru a face presiuni în vederea acordării ajutorului umanitar pentru cei 50.000 de oameni blocați în orașul Alep. Tusk a declarat că cererile UE au fost deschiderea imediată a coridoarelor umanitare pentru a permite oferirea de ajutor în Alep, și evacuarea în siguranță a civililor prin ceea ce el a numit “supraveghere neutră, internațională.”
Punerea sub acuzare a președintelui sud-coreean Park Geun-hye de către parlament nu are nici un temei legal și ar trebui să fie respinsă de către Curtea Constituțională, au declarat avocații liderului implicat într-un scandal de corupție, informează Reuters. Este puțin probabil ca Park să se prezinte în Curtea Constituțională pentru audieri, a declarat reporterilor unul dintre avocații săi. Parlamentul a adoptat un vot de punere sub acuzare în data de 9 decembrie și puterile acesteia au fost suspendate până când vor fi prezentate recenziile judiciare și regulile asupra moțiunii, proces care poate dura până la 180 de zile.
Preluarea estului orașului Alep de către forțele guvernamentale siriene creează condițiile pentru soluționarea pașnică a conflictului din Siria, a declarat oficialul rus al Ministerului Apărării, Serghei Rudskoi, informează Reuters. Acesta a precizat că toți civilii și cei mai mulți luptători rebeli au părăsit fostele cartiere controlate de rebeli ale orașului și peste 3.400 de luptători din cadrul „opoziției moderate” au predat armele. Luând cuvântul la o vizită în Japonia, presedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că el și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, au planificat o nouă serie de discuții de pace în Siria, fără implicarea Statelor Unite sau ale Organizației Națiunilor Unite.
