Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Cristian Baciu și Ioana-Adriana Bădescu
Reprezentanții Pentagonului au anunțat că nu vor dezvălui videoclipul întreg al atacului din Caraibe soldat cu moartea a două persoane, relatează The Guardian. Experții juridici au atras atenția că forțele americane ar fi putut comite o crimă de război prin uciderea supraviețuitorilor atacului inițial și că această campanie este ilegală conform dreptului internațional. Democrații au făcut un apel pentru publicarea integrală a imaginilor atacului din 2 septembrie, însă Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că acestea nu vor fi făcute publice. Lovitura a fost cea mai controversată măsură din campania lui Donald Trump împotriva Venezuelei, care a presupus explodarea unor nave suspectate de trafic de droguri din statul sud-american către SUA, sechestrarea unui petrolier și amenințarea cu acțiuni militare împotriva președintelui Nicolás Maduro. Forțele americane au atacat cel puțin 20 de ambarcațiuni în Caraibe și Oceanul Pacific de Est de la începutul campaniei, provocând moartea a cel puțin 90 de persoane, pe care autoritățile din Washington le presupuneau implicate în traficul de droguri. Cea mai recentă lovitură a fost anunțată luni, când reprezentanții Comandamentului Sudic al SUA au declarat că au distrus trei vase și ucis opt persoane.
Eurodeputații au votat pentru consolidarea măsurilor de protecție ale agricultorilor în acordul comercial UE-Mercosur, relatează Euractiv. Urmează negocieri dificile între reprezentanții Parlamentului European și cei din Consiliul European, după ce parlamentarii au votat pentru schimbări majore cu scopul de a proteja agricultorii de efectele negative ale acordului. Schimbările adoptate vor ajuta măsurile de protecție să fie declanșate mai ușor, prin reducerea pragurilor care ar cauza o investigație. Mai mult, o coaliție transpartinică, care se opune de mult timp acordului Mercosur, a reușit să găsească susținere și pentru amendamente suplimentare. Printre ele se enumeră o prevedere privind reciprocitatea standardelor de sănătate și producție, una care întărește formularea adoptării măsurilor, și clarificarea a ceea ce constituie o pagubă gravă adusă sectorului agricol. Măsurile de protecție ar putea convinge liderii unor state membre reticente să voteze în favoarea acordului. Președinția daneză a programat votul vineri, în timpul unei întâlniri a ambasadorilor Uniunii Europene, înaintea semnării oficiale planificate în Brazilia, pe 20 decembrie.
Autoritățile Uniunii Europene au renunțat la obligația producătorilor de automobile de a trece la fabricarea doar vehicule electrice până în 2035, relatează Le Monde. Aceasta era o principală măsură ecologică, în contextul crizei care afectează sectorul auto în Europa. După acest termen, constructorii vor putea să vândă în continuare o parte limitată de mașini noi cu motoare cu ardere internă sau hibride. Interzicerea vânzării de mașini cu motoare cu ardere internă începând de la 2035 era o măsură emblematică a Pactului Verde European, menită să ajute Uniunea Europeană să își respecte angajamentul de a atinge neutralitatea emisiilor de CO2 până în 2050. Totuși, Europa, confruntată cu competiția Chinei și tensiunile comerciale cu Statele Unite, a amânat mai multe măsuri ecologice, luând o poziție pro-business. În locul interzicerii mașinilor noi cu motor cu ardere internă, producătorii vor trebui să reducă emisiile de CO2 din vânzările lor cu 90% raportate la nivelul din 2021 și să compenseze cele 10% rămase. Astfel, oficialii din Bruxelles garantează că sectorul auto va fi decarbonizat până la acel termen.
O nouă comisie pentru dezbaterea eventualelor despăgubiri pentru Ucraina a fost lansată, relatează Euractiv. Oficiali europeni importanți s-au întâlnit marți pentru a înființa Comisia internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina în contextul războiului. Summitul a avut loc la Haga, unde au fost așteptați lideri europeni de rang înalt, printre care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas. Pe lângă instaurarea comisiei, se lucrează și la registrul pagubelor de război, care a primit deja 80.000 de cereri pentru reparații de la indivizi sau organizații. Un al treilea pas ar fi crearea unui fond de compensație, însă nu este clar cum va funcționa această parte critică în practică. Liderii europeni caută o cale prin care să susțină financiar un împrumut acordat Ucrainei, care va fi rambursat din eventualele reparații de război din partea Rusiei. În plus, ei vor decide, la summitul programat joi, dacă vor folosi activele rusești înghețate pentru a sprijini acest fond. Deși planul are susținerea fermă a multor state membre, oficialii Belgieni, care dețin majoritatea activelor rusești, se opun incontestabil din cauza posibilelor repercusiuni legale.
Președintele american, Donald Trump, a descris fentanilul ca fiind o “armă de distrugere în masă”, în urma noilor lovituri ale armatei SUA asupra unor ambarcațiuni în Oceanul Pacific, raportează Euronews. “Nicio bombă nu face ce face acesta” a proclamat Trump, în timp ce Comandamentul Sudic al SUA a afirmat că atacurile vizau “organizații teroriste” și ambarcațiuni presupus implicate în traficul de droguri. În urma acestora au murit 8 persoane, ridicând numărul de decese la cel puțin 95 de la începutul atacurilor în septembrie. Trump a justificat loviturile drept necesare pentru a opri traficul de droguri către SUA, și a declarat că țara se află în conflict armat cu cartelurile de droguri. Campania americană în Caraibe și Pacific este un efort de a pune presiune pe președintele venezuelean Nicolás Maduro, pe care oficialii din SUA îl acuză de narco-terorism. Membrii guvernului american nu recunosc legitimitatea lui Maduro și îl acuză că ar conduce gruparea Cartel de los Soles, presupusă implicată în traficul de droguri și legată de guvernul venezuelean. Oficialii din Caracas resping aceste acuzații, catalogându-le drept o invenție. Trump a declarat că nu exclude atacuri terestre viitoare, dar nu a oferit mai multe detalii. Autoritățile americane au desfășurat cea mai mare prezență militară în regiune din ultimele decenii.
Oficialii Guvernului de la Caracas susțin că reprezentanții din Trinidad și Tobago au participat la confiscarea unui petrolier de către SUA, relatează The Guardian. Liderii Venezuelei au acuzat reprezentanții din Trinidad și Tobago (T&T) că ar fi participat la confiscarea de către SUA a unui petrolier în largul coastelor venezuelene, astfel etichetând operațiunea drept o încălcare a dreptului internațional. Membrii Guvernului Maduro au susținut că interceptarea navei Skipper, care ar fi transportat aproape două milioane de barili de țiței venezuelean, reprezintă „furt de petrol venezuelean” și au acuzat autoritățile din T&T că ar fi facilitat acțiunile americane. Tensiunile au crescut după ce reprezentanții țărilor Trinidad și Tobago au permis accesul armatei americane în aeroporturile lor, în urma instalării unui sistem radar, acțiune pe care guvernul din Caracas o consideră o mișcare ostilă și ofensatoare. În consecința acestui eveniment, președintele Venezuelei a renunțat la toate acordurile privind cooperarea în domeniul gazelor naturale cu T&T, inclusiv negocierilor referitoare la Dragon. Oficialii din T&T au negat implicarea în atacuri împotriva Venezuelei, în timp ce diverși critici interni avertizează că țara riscă să fie pe punctul de a fi atrasă în campania de presiune a autorităților din Washington împotriva lui Maduro.
Armata SUA a anunțat că opt persoane au fost ucise în timpul celor mai recente atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri, declară BBC. Armata SUA a anunțat că a lovit trei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific, astfel omorând opt persoane, ca parte a campaniei administrației Trump împotriva cartelurilor din regiune. Reprezentanții Comandamentului Sudic al SUA au publicat imagini ale atacurilor, declarând că navele se aflau pe rute cunoscute de narco-trafic. În ultimele luni, peste 20 de ambarcațiuni din Pacific și Caraibe au fost vizate, bilanțul depășind 90 de morți. Mai mulți experți juridici au avertizat că unele atacuri, inclusiv un incident cu două lovituri succesive asupra aceleiași nave, ar putea constitui execuții extrajudiciare și încălcări ale dreptului internațional. Însă, oficialii de la Casa Albă au susținut că acțiunile respectă legile conflictelor armate. Campania SUA este legată și de presiunile în continuă creștere asupra Venezuelei, fiind acuzată de facilitarea traficului de droguri.
Autoritățile australiene au declarat că atacul armat de la Bondi Beach a fost inspirat de gruparea Statul Islamic, relatează Politico. Un atac armat de amploare a avut loc duminică la Bondi Beach, în Sydney, în timpul unei celebrări de Hanukkah care s-a soldat cu zeci de răniți și moartea a 15 persoane, inclusiv un supraviețuitor al Holocaustului, Alexander Kleytman, și o fetiță în vârstă de 10 ani. Autoritățile australiene au confirmat că atacul a fost un act terorist inspirat de membrii organizației Statul Islamic (ISIS). Printre suspecți se află un tată și fiul său, în vârstă de 50 și 24 de ani; tatăl a fost împușcat mortal, iar fiul este internat și supravegheat. În automobilul care a aparținut suspectului tânăr au fost găsite steaguri ISIS și dispozitive explozive improvizate. În prezent, 25 de persoane sunt încă spitalizate, dintre care 10 se află în stare critică. Atacul a provocat un val de indignare publică și a stârnit din nou dezbaterile privind siguranța comunității evreiești, creșterea antisemitismului și rigoarea legilor privind armele, mai ales după ce s-a aflat că suspectul în vârstă deținea legal mai multe arme de foc.
Reprezentanții Africii de Sud au reținut temporar personalul guvernamental american aflat într-o misiune pentru refugiați, pe fondul relațiilor tensionate, conform CNN. Incidentul survine pe fondul inițiativei administrației Trump de a acorda statut de refugiat sud-africanilor albi (afrikaneri), aceasta fiind ulterior respinsă de autoritățile de la Pretoria. Liderii de la Washington au cerut clarificări imediate, considerând intervenția inacceptabilă. Reprezentanții Africii de Sud au negat acuzațiile privind un presupus „genocid” al fermierilor albi, afirmații dezvoltate de Trump, dar neconfirmate de investigații independente. În paralel, liderul SUA a redus drastic plafonul de refugiați, acordând prioritate afrikanerilor, și a adoptat măsuri diplomatice dure împotriva oficialilor Africii de Sud, inclusiv încetarea sprijinului și excluderea acestora de la evenimentele G20.
Liderii de la Kremlin au anunțat că Rusia respinge orice compromis privind regiunile ocupate din Ucraina, conform Euronews. Viceministrul de externe, Serghei Riabkov, a declarat că liderii ruși mențin cererea de control asupra Crimeei, precum și asupra a patru regiuni din estul și sudul Ucrainei. Poziția Kremlinului a fost exprimată în contextul reluării eforturilor diplomatice, după discuțiile dintre reprezentanții Ucrainei și cei americani la Berlin. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că delegația americană va continua negocierile cu oficialii din Moscova, deși nu este clar dacă acestea vor duce la sfârșitul războiului. Liderii ruși au respins propunerea unui armistițiu de Crăciun, accentuând faptul că pacea se va declara doar în condiții favorabile lor. Zelenski a declarat că discuțiile cu delegații președintelui Trump au avansat și că se va efectua un acord rapid, cu condiția respectării intereselor sale de securitate.
