Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Radu Ioan Mocanu.
Oficialii Poloniei și ai Ungariei au decis interzicerea importurilor de grâne din Ucraina ca urmare a efectelor asupra producțiilor autohtone, notează Reuters. În urma declanșării războiului din Ucraina, mai multe porturi de la Marea Neagră au fost ocupate de forțele armate ale Federației Ruse, astfel cantități uriașe de grâne ce urmau să fie exportate pe mare, au fost exportate în state din Europe Centrală și de Est, din cauze logistice. Premierii a cinci state din regiune au formulat o scrisoare către Comisia Europeană prin care cer impunerea de tarife vamale pentru importurile statului ucrainean. Liderul partidului aflat la guvernare în Polonia a făcut anunțul interzicerii importului de grâne, dar și a mai multor produse. Acesta a declarat că sprijinul Poloniei către Ucraina va rămâne neschimbat, această măsură fiind pentru protejarea intereselor cetățenilor polonezi. De asemenea, premierul Ungariei, Viktor Orban, a luat aceeași măsuri motivând gestul prin consecințele importurilor asupra producătorilor locali.
Zeci de oameni au fost uciși în urma unor atacuri petrecute în regiunea de nord-est a Republicii Democrate Congo, relatează Al Jazeera. Numărul exact al victimelor încă este neclar, variind în funcție de sursă. Atacul s-a petrecut în Ituri, regiune aflată la granița cu Uganda, care a fost afectată de astfel de atacuri încă din 2017. Gruparea suspectată de atacul armat este o organizație paramilitară denumită CODECO, care perpetuează un conflict interetnic început încă din anii 90, între grupurile Lendu și Hema. Încă de la intensificarea tensiunilor în 2017, atacurile asupra comunităților civile au devenit obișnuite, fapt ce i-a determinat pe guvernanții RDC ca în 2021 să declare stare de asediu în regiunea Ituri și a Kivului de Nord. Membrii CODECO, în urma atacurilor, incendiază comunitățile și adăposturile pentru a duce campanii de jaf în locurile afectate.
Oficialii Germaniei au decis scoaterea din funcțiune a ultimelor trei centrale nucleare, anunță Deutsche Welle. Decizia a fost apreciată de anumite formațiuni politice, însă criticată de altele. Închiderea centralelor nucleare, deși a fost decisă cu mai multe luni în urmă, a fost pusă în aplicare abia acum, în urma crizei energetice provocate de invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Printre grupările politice care au celebrat decizia se numără Partidul Verzilor, dar și Partidul Social Democrat aflat la guvernare, aceștia susținând că decizia este una potrivită întrucât lasă loc energiei regenerabile. Pe de altă parte, printre critici s-au numărat Partidul Creștin Democrat și Partidul Uniunii, care au caracterizat decizia ca fiind una pur ideologică. Inițiativa se află în contradicție cu demersurile demarate de alte state pentru înlocuirea combustibililor fosili, state precum Statele Unite ale Americii, Franța sau Japonia concentrându-se pe promovarea energiei nucleare.
Premierul Japoniei, Fumio Kishida, a anunțat îmbunătățirea securității pentru Summitul G7, raportează BBC. În urma unui posibil atentat cu fumigenă ce l-a vizat pe premierul nipon, cu scurt timp înainte de găzduirea Summitului G7, a fost anunțată îmbunătățirea siguranței. Acesta a anunțat că un astfel de act este condamnabil, în special pentru că s-a petrecut în timpul campaniei electorale, desfășurată într-un momente în care cele mai puternice națiuni țin sub observație Japonia, statul gazdă al G7. Prim ministrul și-a cerut scuze în mod public pentru modul în care atentatul a afectat viața cotidiană a cetățenilor. De asemenea, un suspect a fost arestat. Tânărul în vârstă de douăzeci și patru de ani, la momentul arestării, era înarmat cu o armă albă, iar motivele acestuia sunt încă necunoscute. Deși atacurile violente nu sunt obișnuite, după asasinarea fostului premier, Shinzo Abe, securitatea din jurul oamenilor politici s-a mărit.
Curtea Supremă din Brazilia l-a citat pe fostul președinte, Jair Bolsonaro, să depună mărturie în presupusul rol pe care l-a avut în insurecțiile alimentate de pierderea alegerilor, notează BBC. Procurorii care se ocupă de cazul în care mii de susținători ai fostului președinte Bolsonaro au atacat mai multe clădiri guvernamentale, afirmă că acesta a instigat la aceste fapte prin negarea rezultatelor alegerilor. Deși acesta a părăsit Brazilia înainte de a se efectua schimbul de putere, procurorii sunt de părere că a instigat la insurecție prin faptul că nu a recunoscut înfrângerea din alegerile din 30 octombrie și prin mesajele transmise din străinătate. Procurorii vor să afle mărturia fostului președinte despre un videoclip în care afirma că actualul președinte, Luiz Inacio Lula da Silva, nu a fost ales de popor, ci a fost mandatat de către Curtea Supremă și Autoritatea Electorală a Braziliei.
