1. Statul Islamic a executat sumar 21 de civili din Mosul pe care i-a acuzat de colaborare cu forțele de securitate sprijinite de Statele Unite ale Americii, care susțin că ofensiva de recucerire a orașului controlat de ISIS face progrese, anunță Reuters. Execuțiile, care au fost raportate de o sursă medicală marți, confirmă că insurgenții au reușit să mențină supravegherea asupra populației de civili, la mai bine de patru săptămâni de la startul ofensivei asupra orașului. Forțele contra-teroriste au reușit să spargă linia de apărare din estul orașului în urmă cu două săptămâni, însă de atunci au întâmpinat o rezistență acerbă din partea militanților care au dispus mașini-capcană, lunetiști și au organizat mai multe valuri de contra-atacuri. Luptele continuă în prezent în câteva din cele 50 de cartiere aflate în partea estică a orașului.
2. Un avion de luptă rusesc s-a prăbușit în estul Mării Mediterane în momentul în care se pregătea să aterizeze pe portavionul Amiral Kuznețov, aflat în largul coastei siriene, potrivit unui anunț al ministerului rus al Apărării, informează The Guardian. Pilotul aeronavei MiG-29 s-a catapultat iar viața sa nu a fost pusă în pericol, se afirmă în comunicatul oficial. Avionul era unul dintre cele patru bombardiere de luptă MiG-29 deținute de portavionul Kuznețov, iar pierderea acestuia subminează imaginea de putere pe care Rusia vrea s-o transmită prin dispunerea forțelor sale navale în sprijinul guvernului de la Damasc. Cauza prăbușirii pare a fi o defecțiune tehnică survenită în timpul unui exercițiu, aeronava fiind unul dintre cele doar patru modele noi MiG-29 trimise de armata rusă în operațiunile militare din Siria.
3. Tentativele Canadei de a acționa împotriva schimbărilor climatice sunt subminatae de subvențiile guvernamentale în valoare de 3,3 miliarde $ acordate producătorilor de petrol și gaze în ultimul an, se arată într-un raport realizat de patru grupuri dedicate protejării mediului, informează The Guardian. Deși premierul Justin Trudeau a promis că va impune un preț național asupra emisiilor de dioxid de carbon până în 2018, iar săptămâna trecută acesta a afirmat că nu va fi influențat de alegerea la Casa Albă a lui Donald Trump, care se opune teoriei încălzirii globale, studiul arată că atât guvernul federal, cât și cele provinciale acordă subvenții masive marilor poluatori. Alex Doukas, de la Oil Change International, a criticat decizia autorităților canadiene, afirmând despre aceasta că este ca și cum ”ai taxa consumatorii care își cumpără țigări, însă în același timp acorzi subvenții masive pentru fabricanții de țigarete pentru a-i încuraja să producă și mai mult”.
4. Secretarul de Stat american John Kerry a declarat că gruparea rebelă Houthi și coaliția sprijinită de Arabia Saudită au ajuns la un acord pentru o încetare a focului începând de joi, în condițiile în care Washington-ul face presiuni pentru încetarea conflitului din Yemen înainte de încheierea mandatului președintelui Barack Obama, scrie The Guardian. Inițial, guvernul internațional recunoscut din Yemen a respins rapid anunțul, menționând că a nu a fost deloc consultat asupra deciziei, însă este de așteptat să nu aibă altă opțiune, acesta depinzând atât militar, cât și financiar de sprijinul oferit de Arabia Saudită. Peste 10.000 de persoane și-au pierdut viața, iar alte 3 milioane au fost nevoite să se refugieze în cele 20 de luni ale unui război care a creat una dintre cele mai mari crize umanitare din prezent, însă a fost deseori trecut cu vederea pe agenda media din cauza atenției acordate conflictului din Siria.
5. Procurorii polonezi au dispus exhumarea fostului președinte Lech Kaczynski și a soției sale Maria dintr-una din criptele Castelului Wawel din Cracovia, pentru a le fi examinate rămășițele în cadrul unei anchete care a fost redeschisă pentru a investiga cauzele prăbușirii aeronavei prezidențiale în apropiere de Smolensk, în aprilie 2010, informează The Guardian. În total, 94 de persoane și-au pierdut viața în catastrofa aviatică, iar 10 dintre trupurile acestora urmează a fi exhumate în acest an, dintr-un total de 83 care vor fi la rândul lor exhumate și analizate de anchetatori până la sfârșitul anului viitor. Decizia redeschiderii unei anchete cu privire la motivele producerii accidentului aviatic aparține conducerii Partidului Lege și Justiție, condus de fratele fostului președinte, Jaroslaw Kaczynski, și care susține că tragedia a fost orchestrată de autoritățile din Rusia și mușamalizată de opoziția politică din Polonia. Potrivit unui sondaj Ipsos, doar 10% din polonezi susțin inițiativa redeschiderii anchetei, în timp ce multe dintre rudele victimelor s-au arătat indignate și au organizat proteste față de decizia de exhumare a rămășițelor celor care și-au pierdut viața la Smolensk în 2010.
6. Președintele american Barack Obama a avertizat asupra ”ascensiunii unui tip de naționalism pur”, în urma voturilor pentru Brexit și din cadrul alegerilor prezidențiale din SUA, scrie BBC. Afirmațiile liderului de la Casa Albă au fost făcute în cadrul unei conferințe susținută în timpul unei vizite în capitala Greciei, Atena, acesta declarând că ”trebuie să ne protejăm împotriva tribalismului construit în jurul noțiunilor de <<noi>> și <<ei>>”. Obama a mai declarat că este conștient de pericolele unor diviziuni ”bazate pe criterii de rasă, religie sau etnie”, afirmând totodată însă că victoria lui Trump nu reprezintă o anulare a principiilor pe care administrația sa le-a promovat, ci ”o dorință a americanilor de a schimba unele lucruri”, iar o parte din rezultatul alegerilor se datorează ”dorinței naturale de schimbare după ce ai avut parte de cineva care a deținut funcția timp de 8 ani”.
7. Organizația Națiunilor Unite a avertizat că circa 75.000 de copii din nord-estul Nigeriei riscă să moară de foame ”în următoarele luni”, potrivit BBC. Coordonatorul umanitar al ONU Peter Lundberg a declarat că în total circa 14 milioane de oameni au nevoie de asistență umanitară într-o regiune care reprezintă o fostă fortăreață a militanților Boko Haram. Acesta a mai afirmat totodată că ONU nu deține suficiente fonduri pentru a evita criza. Jihadiștii grupării Boko Haram au devastat regiunea înainte de a fi alungați de forțele militare nigeriene în ultimele luni. Lundberg a semnalat că 14 milioane de oameni au nevoie de asistență umanitară până la începutul anului viitor, adăugând că această estimare cuprinde circa 400.000 de copii, dintre care 75.000 ”ar putea muri în următoarele luni dacă nu va fi făcut ceva pentru a-i ajuta rapid și serios”.
8. Unul dintre judecătorii Curții Supreme a Marii Britanii a sugerat că ar putea fi nevoie de crearea unei ”legislații cuprinzătoare” pentru a putea declanșa Brexitul, astfel că procesul ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană ar putea fi amânat cu încă doi ani, susține The Independent. Lady Brenda Hale, judecătoarea în cauză a declarat că ”un simplu Act al Parlamentului” ar putea să nu fie suficient pentru a declanșa procesul, argumentând că mai întâi ar trebui să aibă loc o înlocuire a Actului din 1972 care a permis aderarea Marii Britanii la UE în 1972. Premierul Theresa May a promis o ”Mare Lege a Anulării” pentru a înceta prerogativele Actului 1972 în legea britanică, însă acest fapt nu va fi realizat până la următorul discurs al reginei, în luna mai a anului viitor. Procesul va fi însă unul extrem de complicat și este de așteptat să fie completat abia în 2019, în condițiile în care ”Legea Anulării” va da prioritate în detrimentul actualei legislații UE celei britanice, cu excepția unor aspecte care nu vor fi abrogate și care trebuie dezbătute de legislatori.
9. Medicii au o ”responsabilitate etică” de a sprijini legalizarea drogurilor, potrivit unei afirmații în premieră a Jurnalului Medical Britanic (BMJ), informează Russia Today. Potrivit unui editorial publicat în BMJ, cel mai popular jurnal medical britanic, legislația de prohibiție a drogurilor a dăunat oamenilor din întreaga lume, militând totodată pentru ca dependența de droguri să fie interpretată drept o problemă de sănătate, în timp ce implicarea poliției în această problemă ar trebui să înceetze. BMJ afirmă că ”războiul împotriva drogurilor” a eșuat, iar acesta este folosit deseori drept o armă împotriva a milioane de oameni care folosesc narcotice. În luna iunie, alte două instituții de sănătate din Marea Britanie – Societatea Regală pentru Sănătate Publică și Facultatea de Sănătate Publică – au cerut dezincriminarea drogurilor în scop personal. Cele două instituții au afirmat că menținerea incriminării consumului de droguri îi împiedică pe dependenți să apeleze la ajutor medical și provoacă daune pe termen lung, precum expunerea la droguri puternice în închisori, destrămarea familiilor și pierderea locurilor de muncă.
10. Economia Greciei a crescut pentru al doilea trimestru consecutiv și a ieșit din recesiune pentru prima dată în ultimii doi ani și depășind tototadă previziunile specialiștilor, informează Russia Today. Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei a crescut cu 0,5% în perioada iulie-septembrie, față de intervalul anterior, potrivit biroului de statistici Elstat. Creșterea a urmat uneia de 0,2% în trimestrul anterior. Raportat la același interval al anului trecut, în trimestrul al 3-lea din 2016, creșterea economică a Greciei a fost de 1,5%, cea mai însemnată de la declanșarea crizei din 2008 care a provocat o recesiune dură acompaniată cu împrumuturi la instituțiile financiare mondiale, reforme economice dure și proteste în masă ale populației. Potrivit estimărilor guvernamentale, economia Greciei se va contracta cu 0,3% pe durata întregului an 2016, însă pentru anul viitor se estimează o creștere anuală de 2,7%.