Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
Autoritățile din Statele Unite ale Americii au confiscat al șaselea petrolier cu presupuse legături cu Venezuela, în cadrul eforturilor președintelui Donald Trump de a controla petrolul, relatează Euronews. Forțele americane au confiscat un al șaselea petrolier sancționat, acuzat de legături cu Venezuela, în cadrul operațiunilor desfășurate de administrația Trump în Caraibe. Garda de Coastă a Statelor Unite ale Americii a urcat la bordul navei Veronica cu sprijinul militarilor lansați de pe portavionul USS Gerald R. Ford. Autoritățile au precizat că operațiunea s-a desfășurat fără incidente. Nava, aflată anterior în apele venezuelene și ancorată recent în largul insulei Aruba, transporta parțial țiței și este considerată parte a așa-numitei „flote din umbră” care a ocolit sancțiunile internaționale. Petrolierul a navigat anterior sub alte nume și a fost asociat cu companii rusești, fiind deja sancționat pentru transport de petrol ilegal. Administrația Trump a anunțat intenția de a investi aproximativ 86 de miliarde de euro pentru modernizarea sectorului petrolier din Venezuela și de a vinde zeci de milioane de barili de petrol sancționat.
Oficialii din Iran au transmis autorităților din Qatar și Arabia Saudită că vor fi lovite ținte americane în cazul unui atac, potrivit Euronews. Tensiunile au crescut între Statele Unite și Iran, în contextul relocării preventive a unor militari americani de la baza aeriană Al Udeid din Qatar. Potrivit profesorului Mehran Kamrava, expert în Orientul Mijlociu, măsura a reflectat temeri reale privind o posibilă confruntare directă. Autoritățile din Qatar au subliniat că mutările nu indică o amenințare iminentă, însă poziția strategică a bazei amplifică riscurile pentru statul din Golf. Expertul a afirmat că autoritățile iraniene au transmis oficialilor din Qatar și Arabia Saudită că eventuale atacuri americane ar fi urmate de lovituri asupra țintelor SUA din regiune. Slăbirea rețelei de aliați ai Iranului ar fi redus opțiunile de răspuns indirect, crescând probabilitatea unor atacuri directe. De asemenea, presiunile interne și protestele din Iran au limitat posibilitatea unei reacții reținute.
State europene au trimis trupe suplimentare în Groenlanda pe fondul intensificării amenințărilor Statelor Unite privind anexarea, conform CNN. Mai multe state europene membre NATO au decis să trimită contingente militare reduse în Groenlanda pentru exerciții comune cu Danemarca, pe fondul declarațiilor repetate ale președintelui american Donald Trump privind o posibilă anexare a teritoriului. Danemarca, responsabilă de apărarea Groenlandei, a anunțat extinderea prezenței militare în cooperare cu aliații NATO și a avertizat că un atac ar submina grav alianța. Autoritățile din Germania, Suedia, Franța, Norvegia, Țările de Jos și Finlanda au confirmat desfășurarea de personal militar, iar oficialii din Canada și Franța intenționează să deschidă consulate la Nuuk. Deși exercițiile militare în Arctica nu sunt neobișnuite, momentul actual este considerat un semnal politic de solidaritate în contextul tensiunilor interne din NATO. Oficiali danezi și groenlandezi au discutat situația cu reprezentanți ai administrației SUA, însă au recunoscut existența unor dezacorduri fundamentale privind statutul Groenlandei.
Statele din Golf și Turcia au avertizat că loviturile președintelui american, Donald Trump, asupra Iranului ar putea provoca un conflict major, relatează The Guardian. Oficialii din Arabia Saudită, Qatar, Turcia și Oman au cerut autorităților din Statele Unite ale Americii să evite lovituri aeriene asupra Iranului, avertizând că un atac ar putea declanșa un conflict major și prelungit în Orientul Mijlociu. Presiunile au contribuit la amânarea unei acțiuni militare, oficialii din Arabia Saudită refuzând folosirea spațiului său aerian de către forțele americane. Discuțiile diplomatice între statele din Golf și oficialii iranieni continuă, guvernul Iranului urmărind îmbunătățirea relațiilor cu țările arabe, în ciuda disputelor privind influența regională, problema palestiniană și revendicările teritoriale. Autoritățile americane au retras personal de la baza Al Udeid din Qatar, în contextul amenințărilor Teheranului de a lovi ținte americane, ceea ce a evidențiat vulnerabilitatea forțelor americane în regiune. Statele din Golf au rămas preocupate de securitatea traficului maritim și de stabilitatea regională și au subliniat necesitatea dialogului pentru a preveni escaladarea.
Autoritățile din Etiopia au afirmat că muniția capturată a fost trimisă de Eritreea rebelilor, pe fondul escaladării tensiunilor, conform BBC. Poliția etiopiană a confiscat peste 56.000 de gloanțe destinate grupului rebel Fano, susținând că acestea au fost trimise din Eritreea, ceea ce a amplificat temerile privind un posibil conflict armat între cele două țări. Doi suspecți au fost arestați, iar ancheta preliminară a indicat implicarea guvernului eritrean, conform autorităților etiopiene. Eritreea a negat atacurile, acuzând Partidul Prosperității al premierului Abiy Ahmed că ar căuta un pretext pentru război. Relațiile dintre cele două state au fost tensionate de-a lungul anilor, cu un război de graniță mortal în anii ’90 și o participare militară eritreană în conflictul din Tigray. Disputa recentă privind accesul Etiopiei la Marea Roșie a agravat tensiunile, în timp ce părțile au declarat că preferă soluționarea prin dialog, deși amenințările reciproce încă persistă.
Rusia a păstrat tăcerea după izbucnirea protestelor în masă din Iran, pe măsură ce cooperarea militară continuă, prezintă Euronews. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a comentat pentru prima dată situația din Iran, care se agravează constant de aproape 20 de zile, dând vina pe presiunea sancțiunilor ilegale ale Occidentului care, „creează probleme economice și sociale”. Ea a afirmat că tensiunea publică este utilizată pentru a destabiliza și distruge statul iranian. Rusia și Iranul au semnat un acord de parteneriat strategic în 2025, ai cărui piloni principali sunt cooperarea militară și cooperarea economică, în special în domeniul energiei, precum și eforturile de atenuare a impactului sancțiunilor.
Patru astronauți din grupul Crew 11 s-au reîntors pe Pămân, în condițiile în care unul dintre ei a avut nevoie de îngrijiri medicale, conform CNN. Capsula a amerizat în Oceanul Pacific, în largul coastei orașului San Diego din California. Cei patru astronauți, respectiv doi cetățeni americani, un cetățean japonez și unul rus au părăsit stația la bordul unei capsule SpaceX. Procesul de întoarcere și aterizare a fost de circa zece ore. Înainte de deschiderea parașutelor deasupra Pacificului, capsula a accelerat până la 5g, ceea ce înseamnă de cinci ori accelerația gravitațională și o viteză de peste 7.500 de metri/secundă, respectiv de 22 de ori viteza sunetului. Această fază a fost una periculoasă, în condițiile în care se cunoaște faptul că unul dintre membrii echipajului este “într-o situație medicală de urgență”. Din rațiuni de intimitate, NASA nu a comunicat nici identitatea acestuia, nici în ce anume constă afecțiunea, precizând doar că nu este vorba de o accidentare care ar fi survenit la bordul Stației Spațiale Internaționale.
Mai multe clădiri s-au prăbușit în Olanda, în urma unei explozii urmate de un incendiu masiv, în centrul orașului Utrecht, afirmă Reuters. Patru persoane au fost rănite și oameni au fost prinși sub dărâmături. Cauza exploziei nu a fost încă determinată, dar pagubele sunt extinse. Multe dintre clădiri au pagube precum ferestrele sparte sau zidurile avariate. Autoritățile au îndemnat populația locală să se îndepărteze de zonă, în timp ce serviciile de urgență s-au deplasat la fața locului. Imaginile televizate au arătat un nor de fum ridicându-se deasupra centrului istoric al orașului și moloz împrăștiat pe străzi. Spitalul local din Utrecht a înființat un centru de urgență pentru traumatisme. Crucea Roșie a îndemnat voluntarii să se îndrepte cât mai repede spre acest centru.
Un zbor al companiei Turkish Airlines a efectuat o aterizare de urgență pe aeroportul El Prat din Barcelona, după ce un pasager a creat o rețea wireless în timpul zborului, al cărei nume conținea o amenințare cu bombă, menționează Euronews. Ca urmare, aeronava a efectuat o aterizare de urgență, escortată de două avioane de vânătoare, unul spaniol și unul francez. Airbusul A321, care avea la bord 148 de pasageri și șapte membri ai echipajului, a fost direcționat către o zonă desemnată pentru inspecție după aterizare. Operațiunea a implicat personalul Gărzii Civile, Poliției Naționale și poliției regionale din Catalonia, precum și pompierii.Surse din cadrul Ministerului de Interne au indicat ulterior că prezența materialelor explozive la bord a fost exclusă, deși ancheta rămâne deschisă.
Un agent federal de imigrare a împușcat un bărbat în picior în timpul unei operațiuni de aplicare a legii în Minneapolis, provocând ciocniri cu demonstranții, arată Euronews. A fost al doilea astfel de incident, tensiunile crescând de la împușcarea mortală de un agent ICE a lui Renee Good. Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a declarat că ofițerii federali erau implicați într-o urmărire a unui bărbat venezuelean care se afla ilegal în țară. După ce ofițerii au ajuns la persoana respectivă, alte două persoane au ieșit dintr-un apartament din apropiere și l-au atacat pe ofițer „cu o lopată de zăpadă și un mâner de mătură”. Oficialii au declarat că ofițerul a tras un foc de armă în scop defensiv. Șeful poliției din Minneapolis, Brian O’Hara, a menționat că bărbatul împușcat se află în spital cu răni minore, iar celelalte două persoane sunt în arest. După împușcături au avut loc ciocniri între ofițerii federali și protestatarii care cereau ICE să părăsească orașul. Agenții ICE purtând măști de gaz au tras cu gaze lacrimogene, în timp ce unii protestatari aruncau cu pietre și trăgeau cu artificii.
