Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Valeria Bortă
1. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus fortificarea unei armate UE și stabilirea unui sediu permanent pentru aceasta, relatează BBC. Președintele Comisiei Europene a declarat la Strasbourg, într-o adresare către membrii Parlamentului European, că Uniunea Europeană are nevoie de o fortificare a forțelor sale armate și de stabilirea unui sediu permanent pentru aceasta pentru a spori capacitatea militară a Uniunii. Junker susține că lipsa unei ”structuri permanente” duce la irosirea banilor pe misiuni militare. O mare parte din discursul președintelui Comisiei Europene despre bilanțul anual al uniunii a fost concentrat pe Brexit. Oficialul a susținut că UE nu este expusă niciunui risc, dar a insistat ca negocierile post-Brexit să fie încheiate cât mai curând posibil. Președintele Comisiei a negat faptul că structurarea unei armate UE ar putea periclita funcționarea NATO, declarând că ”mai multă apărare în Europa nu înseamnă mai puțină solidaritate transatlantică.”
2. De asemenea, președintele Comisiei Europene a avertizat că UE e pe punctul de a trece printr-o ”criză existențială”, relatează CNN. Președintele Comisiei Europene a avertizat miercuri că Uniunea Europeană trece printr-o ”criză existențială”, fiind pusă în fața a două probleme complimentare: naționalismul în creștere și terorismul islamic. Astfel, evidențiind relevanța iminentă a acestor probleme, Juncker a propus restructurarea armatei Uniunii Europene. În discursul său anual despre bilanțul UE, președintele Comisiei a declarat că uniunea urmează să înfrunte 12 luni de dificultăți ”dacă vrem să ne reunim uniunea.” Președintele le-a spus Membrilor Parlamentului European: ”Eu nu am de gând să vă spun acum că totul e bine, pentru că nu e.” Cu toate acestea, Juncker este optimist în ceea ce privește soarta UE de după Brexit, susținând că uniunea va supraviețui după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.
3. Oficialii ONU susțin că regimul sirian împiedică ajutoarele umanitare să ajungă în orașul Aleppo, informează The Guardian. Prima problemă majoră de după ce armistițiul din Siria a intrat in vigoare luni a survenit când ONU a declarat că guvernul sirian nu permite intrarea în Aleppo a 20 camioane echipate pentru a oferi ajutor umanitar civililor. Reprezentantul special al ONU, Staffan de Mistura, a declarat că deși actul de armistițiu semnat săptămâna trecută specifică clar că guvernul ar trebui pur și simplu să fie anunțat că ajutoarele umanitare intră în oraș, guvernul sirian a impus control asupra camioanelor ONU și a restricționat accesul a 20 camioane în orașul din estul Siriei. Reprezentantul special al ONU a cerut consiliului din Aleppo să renunțe la orice precondiții impuse ajutoarelor umanitare pentru a intra în oraș, întrucât civilii sunt privați de mâncare și apă. SUA susține că a presat guvernul rus și prin extensie pe cel sirian pentru a obține trecerea liberă a ajutoarelor umanitare în Aleppo.
4. Forțele loiale lui Khalifa Haftar au capturat orașul Brega, o sursă importantă de petrol din Libia, conform Al Jazeera. Forțele în opoziție față din guvernul unitar al Libiei au capturat o a patra sursă importantă de petrol, Brega, astfel realizându-și planul de a trece sub controlul lor toate sursele vitale de petrol din Libia, cunoscute sub numele de ”semiluna de petrol”. Guvernul de Acord Național (GAN), susținut de ONU, cu sediul la Tripoli, depune eforturi pentru a-și revendica autoritatea în zonă, dar a întâmpinat rezistență fermă din parte unei grupări rivale din estul Libiei. Forțele loiale Khalifa Haftar, un general renegat, au lansat duminică o campanie ofensivă asupra ”semilunii de petrol” a Libiei din coasta de nord. Luptele pentru controlul asupra resurselor de petrol din Libia au reîmprospătat temerile privind un potențial război civil. Țara a degenerat în haos după ce o revoltă din 2011 a dus la asasinarea lui Muammar Gaddafi, lider al țării timp de aproape patru decenii.
5. Președintele SUA, Barack Obama, și liderul de facto al Myanmar, Aung San Suu Kyi, s-au întâlnit pentru a discuta despre anularea sancțiunilor economice impuse Myanmarului, informează Al Jazeera. Președintele de la Casa Albă i-a promis liderului de facto al Myanmar, Aung San Suu Kyi, că sancțiunile economice impuse țării sale vor fi anulate și regimul preferențial de comerț reinstalat pentru a asigura livrarea fără taxe a bunurilor din tara asiatică. Obama a anunțat anularea sancțiunilor, care va fi realizată ”curând”, declarând că această acțiune va ajuta să susțină enormul ”potențial economic” al Myanmar. Președintele SUA a făcut aceste declarații miercuri, în timpul unei întâlniri cu Aung San Suu Kyi, la Casa Albă. Obama a anunțat Congresul SUA că reinstalează tarifele preferențiale pentru Myanmar, cunoscute ca Sistemul Generalizat de Preferințe (SGP), care oferă țărilor în curs de dezvoltare oportunitatea de a face comerț cu SUA fără a plăti taxe. Myanmar a fost lipsită de beneficiile SGP din 1989, când guvernarea țării a zdrobit violent protestele democratice ale civililor.
6. Cel mai puternic taifun al anului se îndreaptă spre China și Taiwan, relatează CNN. Sute de oameni au fost evacuați din sudul Taiwanului, iar China a anunțat cod roșu întrucât întreaga regiune se pregătește de impactul cu cel mai puternic taifun al anului. Super taifunul Meranti se îndreaptă spre Taiwan, aducând vânturi de până la 370 km/h, mai rapid decât o mașină de curse Formula 1, și de asemenea aducând ploi torențiale. Școlile au fost închise în sudul insulei și zeci de zboruri au fost anulate, conform China News Agency. Efectele taifunului deja se fac simțite, întrucât până acum două persoane au fost rănite și peste 260.000 case au rămas fără curent electric în localitățile din sudul Taiwanului.
7. Un număr de documente scurse către media dovedesc influența asupra politicii din SUA a banilor proveniți din corporații, conform The Guardian. Influența universală a banilor proveniți din corporații asupra democrației SUA este dovedită de mai multe documente scurse intrate în posesia jurnaliștilor de la The Guardian. Aceste documente vizează politicieni, lobbiști și chiar judecători. ”Dosarele John Doe” cuprind aproximativ 1.500 pagini de dovezi necunoscute de publicul larg până în acest moment, adunate de procurori ce investigau iregularități în procesul de fundraising politic. Anul trecut, Curtea Supremă din Wisconsin a cerut distrugerea acestor documente, cu toate acestea o parte din ele au supraviețuit. Aceste documente sunt dovada unei retorici prezente în campania prezidențială din 2016: distorsionarea democrației americane de corporații, retorică adoptată de Donald Trump și Bernie Sanders. Numele lui Trump figurează în acest dosar.
8. Noua lege a Uniunii Europene în ceea ce privește drepturile de autor ar putea acorda un sprijin substanțial artiștilor în mediul online, informează The Guardian. Uniunea Europeană propune noi reguli stricte în ceea ce privește drepturile de autor, cu scopul de a ajuta artiștii să câștige mai ușor în mediul online banii pe care îi merită de pe urma muncii lor. Google ar putea fi afectat în mod special de aceste schimbări, întrucât atât Youtube cât și Google News ar putea fi forțate să plătească mai mult pentru a difuza conținut aflat sub drepturi de autor. Mulți dintre cei care activează în media, film, muzică și televiziune acuză Google pentru pierderile survenite de pe urma pirateriei online. Cu toate acestea, Caroline Atkinson, vice-președintele Google pentru politici globale, a declarat că nu e de acord cu modul în care Comisia Europeană abordează problema în cauză.
9. Norvegia și Turcia au votat împotriva interdicției de a arunca deșeurile de exploatare minieră în mare, relatează The Guardian. Norvegia și Turcia au fost singurele două țări care au votat împotriva interdicției internaționale de a arunca deșeurile de exploatare minieră în mare la un summit în Hawai ce a întrunit 53 țări. Chiar și țările mari care își bazează o mare parte din economie pe extracțiile miniere, precum Rusia și China, au votat în favoarea rezoluției la congresul Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN). Rezoluția a fost propusă de Iran, Republica Cehă, Filipine și alte câteva țări, care cereau stoparea imediată a aruncării deșeurilor miniere în mare. Rezoluția a fost adoptată în urma votului, în ciuda opțiunii ”contra” a celor două state, cu toate acestea ea nu este are din punct de vedere juridic caracter obligatoriu.
10. Ajutoarele financiare din SUA au alimentat corupția din Afganistan, punând în pericol lupta împotriva talibanilor, conform The Guardian. Încă din primele momente ale intervenției sale în Afganistan, SUA și-a sabotat eforturile susținând corupția din cadrul guvernului țării și din cadrul forțelor de securitate care ar fi trebuit să lupte cu talibanii, declară un oficial din Congresul SUA într-un raport publicat miercuri. Nivelul excepțional al corupției din Afganistan are două cauze principale: ajutoarele financiare în sine și lipsa controlului asupra modului în care erau folosite aceste ajutoare financiare. În anumite momente ajutoarele financiare oferite de SUA, separate față de investițiile financiare în forțele armate, depășeau PIB-ul Afganistanului, cu mult peste cele 15-45% din PIB pe care țările în curs de dezvoltare le pot absorbi, susține raportul. O altă sursă a corupției este comerțul ilegal cu droguri, care a crescut de 7 ori din 2002 până în 2014.
