Material realizat de: Brădoaia Alexia și Filip Nicole Ashley
Miniștrii de Externe ai Danemarcei și Groenlandei au susținut o conferință de presă comună după discuțiile cu vicepreședintele american și secretarul de stat al SUA, potrivit BBC. Ministrul danez de Externe, Lars Rasmussen, a declarat că întâlnirea a avut loc după afirmațiile expansioniste ale președintelui SUA despre Groenlanda, considerate inacceptabile de Danemarca și Groenlanda, deoarece încalcă integritatea teritorială a Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare. „Nu am reușit să schimbăm punctul de vedere al SUA”, a spus Rasmussen, adăugând că eventualele compromisuri nu trebuie discutate public. El a precizat că va fi creat un grup de lucru la nivel înalt pentru a analiza preocupările SUA privind securitatea în Arctica, cu respectarea suveranității Danemarcei.
Autoritățile groenlandeze au anunțat că forțele militare daneze își vor extinde prezența în Groenlanda și vor continua să desfășoare exerciții cu aliații pe tot parcursul anului 2026, „inclusiv cu aliații NATO”, prezintă Euroactiv. Autoritățile suedeze au contribuit la extinderea prezenței militare cu un număr mic de personal neînarmat, potrivit postului de televiziune suedez SVT. Germania și Norvegia au anunțat că vor trimite personal militar în Groenlanda, în cadrul unor misiuni de recunoaștere și identificarea unor posibile măsuri pentru consolidarea securității în regiune. Trump a declarat pe rețelele de socializare că orice altceva în afară de controlul SUA asupra Groenlandei este „inacceptabil” și că „NATO ar trebui să ne arate calea pentru a-l obține”.
Un purtător de cuvânt al Departamentului american de Stat a anunțat suspendarea vizelor pentru solicitanții din 75 de țări, printre care se numără Republica Moldova, Rusia, Iran, Afganistan, Brazilia și Thailanda, conform Reuters. Data implementării decisă de liderii americani a acestei suspendări a fost data de 21 ianuarie. Autoritățile competente din cadrul Departamentul de Stat au revocat peste o sută de mii de vize, de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Președintele a declarat că va stopa imigrația după ce un cetățean afgan a împușcat mortal un membru al Gărzii Naționale, în apropierea Casei Albe.
Șeful armatei, generalul-maior Christian Freuding a declarat că au fost concediați nouă soldați dintr-un regiment de parașutiști de elită în urma anchetelor privind acuzațiile de extremism de dreapta, comportament sexual necorespunzător și abuz de droguri, relatează Politico. Conducerea examinează în prezent 55 de suspecți. Ancheta s-a axat pe regimentului cu sediul în orașul Zweibrücken din vestul Germaniei, unde soldații au fost acuzați de o serie de infracțiuni, inclusiv salutul hitlerist, comportament antisemit, violență sexuală și abuz de droguri. În 16 cazuri, dosarele au fost predate procurorilor civili. Au fost impuse măsuri disciplinare suplimentare în cadrul armatei, inclusiv suspendări temporare din funcții.
Președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, a promis că a eliberat, printr-o operațiune militară americană, prizonierii reținuți sub fostul președinte Nicolás Maduro, conform Euronews Ea a asigurat, de asemenea, că procesul de eliberare a sute de deținuți, „nu s-a încheiat încă”. Aceasta a promis aplicarea strictă a legii. Prin susținerea lui Rodríguez, președintele Statelor Unite, Donald Trump a marginalizat-o pe María Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela, care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace pentru campania sa de restaurare a democrației în țară. Acesta a declarat faptu ca María Machado nu a arătat suficient sprijin și respect pentru a guverna, iar pe actualul președinte interimar l-a amenințat cu o sentință mai aspră decât a fostului președinte dacă nu va stopa traficul de droguri.
Reprezentanți ai administrației de la Washington au anunțat lansarea „fazei a doua” a unui plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului din Gaza, relatează Al Jazeera. Emisarul special pentru Orientul Mijlociu a precizat că etapa următoare urma să includă formarea unei administrații de tranziție și demilitarizarea completă a teritoriului, avertizând că nerespectarea obligațiilor ar fi atras consecințe. Oficiali palestinieni nu au comentat imediat, dar relatări de pe teren au arătat că gruparea care controla Gaza declarase anterior că era dispusă să renunțe la administrarea zilnică, deși structura exactă a autorității provizorii rămânea neclară, iar amploarea distrugerilor ridica probleme majore pentru reconstrucție. Oficiali ai mediatorilor regionali au aprobat crearea unei conduceri tehnocrate, în timp ce analiști și organizații umanitare au avertizat că încălcările armistițiului, restricțiile asupra ajutoarelor și situația umanitară gravă riscă să submineze implementarea planului.
Reprezentanți ai autorităților electorale și ai instituțiilor de comunicații din Uganda au suspendat accesul public la internet și serviciile de telefonie înaintea alegerilor prezidențiale, măsură care a generat frustrare în rândul tinerilor din capitală, potrivit Al Jazeera. Mulți dintre aceștia, într-o țară în care peste 70% din populație aveau sub 35 de ani, au declarat că depindeau de mediul online pentru muncă și comunicare și că se simțeau blocați de lipsa oportunităților și de continuitatea conducerii politice. Alegerile, la care erau înscriși peste 21 de milioane de alegători, s-au desfășurat într-un climat de tensiune, marcat de temeri legate de violență și de o posibilă manipulare a rezultatului. În timp ce unii tineri au susținut actuala conducere pentru realizările economice și sociale, alții au reclamat represiuni, arestări și restrângerea spațiului civic.
Membrii executivului de la Paris au trecut cu bine de un prim vot de neîncredere, inițiat pe fondul criticilor față de acordul comercial de amploare dintre Uniunea Europeană și Mercosur, prezintă Reuters. Moțiunea, inițiată de parlamentari ai unei formațiuni de stânga radicală, a fost susținută de 256 de membri ai parlamentului, un număr insuficient față de pragul de 288 de voturi necesar pentru a provoca căderea guvernului. Dezbaterea a avut loc într-un climat politic tensionat, în care acordul comercial fusese criticat pentru potențialele sale efecte asupra economiei, agriculturii și standardelor de protecție. Votul a reflectat opoziția semnificativă din interiorul legislativului față de direcția politicii comerciale, însă nu a reușit să blocheze executivul. În același context, o a doua moțiune de cenzură, depusă de o formațiune de extremă dreapta pe motive similare, urma să fie supusă votului ulterior, ceea ce indica faptul că disputa politică legată de acordul Mercosur și de legitimitatea guvernului era departe de a se fi încheiat.
Oficiali ai conducerii iraniene au negat în cadrul unor declarații existența unor planuri de executare a protestatarilor, relatează Al Jazeera. Ministrul de externe al Iranului a declarat într-un interviu că „spânzurarea era exclusă” și că nu exista niciun plan de aplicare a pedepsei capitale împotriva demonstranților. Declarațiile au venit într-un context de tensiuni regionale, în care reprezentanți militari occidentali își retrăseseră o parte din personal dintr-o bază din Golf, pe fondul temerilor privind o escaladare. Analiștii au apreciat că retorica administrației de la Washington s-a temperat, sugerând o încercare de evitare a unui conflict deschis. Lideri iranieni au afirmat că forțele se aflau la un nivel ridicat de pregătire și că ar fi răspuns oricărei intervenții, în timp ce autoritățile au susținut că situația era sub control după reprimarea protestelor. Organizații pentru drepturile omului au raportat un număr mare de victime și folosirea forței letale, în condițiile unui blackout aproape total al comunicațiilor.
Reprezentanți ai guvernului și ai ministerului apărării de la Berlin au anunțat că un contingent de 13 militari urma să fie trimis în Groenlanda ca parte dintr-o misiune desfășurată împreună cu alți parteneri europeni, titrează Reuters. Desfășurarea a fost planificată la solicitarea autorităților daneze și era programată să aibă loc pe parcursul câtorva zile, cu scopul de a evalua posibile contribuții militare pentru consolidarea securității regiunii, inclusiv prin activități precum supravegherea maritimă. Inițiativa a venit pe fondul unor declarații ferme făcute de președintele american Donald Trump, care a susținut în mod repetat că teritoriul autonom, important din punct de vedere strategic și bogat în resurse, era esențial pentru securitatea nord-americană și că ar trebui să fie controlat de aceasta pentru a preveni influența altor mari puteri. Retorica respectivă, potrivit relatărilor, a provocat tensiuni semnificative în relațiile dintre partenerii europeni și administrația americană, contribuind la climatul politic sensibil în care a fost decisă trimiterea misiunii de recunoaștere.
