A fost 14 decembrie în lume – Iranul își arogă merite pentru victoria în bătălia de la Alep în timp ce bombardamentele continuă în oraș, criza politică din Venezuela reizbucnește, iar SUA mobilizează mai repede trupele NATO din Polonia, țările Baltice și România

Iranul și-a exprimat satisfacția pentru victoria regimului sirian în lupta pentru Alep și cere să i se recunoască meritele în obținerea victoriei, relatează The Guardian. Liderii din Iran au cerut să le fie recunoscută contribuția la victoria din Alep, șeful statului, ayatollahul Ali Khamenei lăudându-se că forțele președintelui sirian Bashar al-Assad nu ar fi putut câștiga lupta pentru Alep fără ajutorul din partea Teheranului. ”Alep a fost eliberat datorită unei coaliții dintre Iran, Siria, Rusia și a grupului militar islamist șiit din Liban, Hezbollah,” a declarat Seyed Yahya Rahim-Safavi. Acesta a mai adăugat că ”Iranul este de partea câștigătoare a acestei coaliții ceea ce pune în valoare atuurile noastre. Noul președinte american ar trebui să fie precaut cu noua forță a Iranului.” Marți a fost declarat un armistițiu în Alep și astfel a fost stabilită evacuarea din oraș a tuturor rebelilor și a civililor, conform BBC. Cu toate acestea, orașul este în continuare bombardat. În timpul unei sesiuni de urgență a Consiliului de Securitate ONU, Ambasadorul Rusiei Vitali Ciurkin a declarat că ”acțiunile militare s-au terminat în estul orașului Alep.” Deși regimul Assad și Rusia pretind că agresiunile militare din Alep au fost încheiate, civilii disperați încarcă pe internet filmulețe în care cer ajutorul comunității internaționale, fiind îngroziți de bombardamentele din jurul lor, omorârea civililor la întâmplare și de teroarea regimului Assad. La aceeași ședință de urgență a Consiliului de Securitate ONU, Ambasadorul SUA a acuzat alianța Siria – Rusia – Iran de inumanitate, adresându-li-se acestora: ”Voi chiar sunteți incapabili să aveți orice urmă de rușine?”

Gruparea armată de guerilă din Columbia FARC a exclus 5 lideri militari de rang mediu din cauza refuzului de a se ralia la procesul de pace și de a sfârși războiul lor de 52 ani cu guvernul țării, informează The Guardian. Diviziunile din rândul grupării militare de guerilă FARC au început să fie evidente după ce aceasta a exclus 5 comandanți de rang mediu pentru faptul că au refuzat să subscrie tratatului de pace pentru a sfârși războiul de 52 ani între Farc și guvernarea Columbiei. Liderii FARC au declarat că cei cinci comandanți, lideri de guerilă în unități localizate în estul provinciei Guaviare, au fost excluși din grupare din cauza faptului că nu au respectat ordinele. ”Această decizie este motivată de comportamentul lor recent, care contrazice direcțiile noastre politico-militare recente,” au declarat liderii FARC, sugerând că cei excluși voiau să continue traficul cu droguri, ce este profitabil în acea regiune. Gruparea de guerilă a pretins că tendințele sale spre pace ”nu pot fi împiedicate de un grup de oameni nesăbuiți.”

Numai niște acțiuni rapide și concrete pot opri genocidul din Sudanul de Sud, a spus responsabilul ONU pentru drepturile omului, Zeid Ra’ad al-Hussein, conform The Guardian. Condițiile din Sudanul de Sud au fost în repetate rânduri asociate cu cele din Rwanda, când aceasta era în ajunul genocidului său, la o sesiune specială a consiliului ONU pentru drepturile omului organizat miercuri. În cadrul acestei sesiuni s-a pus accentul pe faptul că violențele în creștere cauzate de diferențele etnice au lăsat țara într-o situație dificilă, fiind pe punctul unui dezastru. La cea de-a treia aniversare a războiului civil, statelor membre ale ONU li s-a spus că trebuie luate acțiuni rapide și concrete pentru a preveni un genocid, inclusiv sancțiuni bine direcționate și separarea părților în conflict cu o forță armată de 4.000 de soldați. În timpul ședinței, forțele ONU de menținere a păcii din Sudanul de Sud au fost dur criticate pentru insuficiența de acțiuni întreprinse. Ședința de la Geneva, pe lângă faptul că a pus în discuție o potențială izbucnire a unui război civil pe fonul unui conflict etnic, a mai pus în discuție și faptul că un conflict în Sudanul de Sud ar destabiliza o mare parte din estul Africii.

China a instalat armament pe insulele artificiale construite de aceasta în Marea Chinei de Sud, potrivit Reuters. Potrivit aparențelor, China și-a instalat armament pe toate cele șapte insule artificial construite din Marea Chinei de Sud, inclusiv armament anti-aerian și anti-rachete, conform raportului unui think-tank din SUA, ce a analizat imagini provenite de la sateliți. Inițiativa Asiatică pentru Transparență Maritimă (IATM) aflată în Centrul pentru Studii Internaționale și Strategice și-a prezentat descoperirile pe fonul declarațiilor Chinei care pretinde că nu are nicio intenție de a militariza insulele ce se află pe un traseu comercial important și pe un teritoriu pentru care mai multe state își revendică drepturile. IATM a spus că a urmărit încă din iunie – iulie construirea de structuri hexagonale pe recifele Fiery Cross, Mischief și Subi de pe insulele Spratly. Purtătorul de cuvânt pentru afaceri externe din Filipine a spus că statul filipinez este foarte îngrijorat de acțiunile Chinei, dar că încă verifică veridicitatea raportului. Vietnam nu a dorit să comenteze pe marginea raportului. SUA a criticat acțiunile Chinei în trecut și a susținut că acestea ar trebui controlate prin intermediul patrulării zonei, ceea ce a cauzat înfurierea oficialilor chinezi. Beijingul pretinde că nu are intenția de a militariza insulele pentru scopuri ofensive, ci în limita defensivei.

Conflictele politice din Venezuela au reînceput după ce tratativele conduse de Vatican au eșuat, relatează Reuters. Conflictul politic dintre legislatura Venezuelei condusă de opoziție și guvernul socialist au reînceput după ce tratativele conduse de Vatican au eșuat din cauza faptului că fiecare dintre părți insista să-și numească oamenii pentru comisia electoral națională, refuzând compromisul. Unitatea Democratică, ce reprezintă opoziția, îl acuză pe președintele Nicolas Maduro pentru scăderea poziției naționale în OPEC și disfuncționalitatea economică. Uniunea Democratică vrea să-l elimine pe Maduro printr-un referendum sau prin organizarea unor alegeri prezidențiale în 2018. Maduro acuză opoziția că ar sabota economia pentru a-l pune într-o lumină proastă.

Germania a deportat 50 de solicitanți de azil din Afganistan cărora le-a fost refuzată cererea, conform Reuters. Germania a organizat prima deportare în masă a 50 persoane din Afganistan ce au solicitat azil și au fost refuzate, în contextul unei înțelegi cu Kabul la care s-a ajuns cu câteva luni mai devreme. Un avion cu cei 50 solicitanți a părăsit Frankfurtul miercuri. Un purtător de cuvânt al Ministerului pentru Refugiați din Afganistan a declarat că autoritățile așteaptă avionul cu cele 50 persoane să ajungă în Kabul joi. Purtătorul de cuvânt a mai menționat că dacă persoanele care se întorc din Germania au nevoie de ajutor pentru a ajunge în provinciile lor, ministerul îi va ajuta să o facă. De asemenea, acesta a spus că aproximativ 10.000 refugiați s-au întors din Europa în ultimul an.

Unul dintre bombardierii sinucigași din Istanbul de săptămâna trecută este de proveniență siriană, potrivit ministrului de afaceri externe al Turciei, informează Reuters. Unul dintre atacatori sinucigași de la atacul stadionului de fotbal din 10 decembrie din Istanbul a venit din Siria, a declarat miercuri ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu. Atacul de sâmbătă din Istanbul a implicat 2 atacuri aproape sincronizate, cauzate de doi kamikaze, dintre care unul a detonat bomba dintr-o mașină. Cei doi au ucis 44 persoane, în mare parte polițiști și au rănit alte 150 persoane, lângă stadionul Besiktas.

Președintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, a admis că a asasinat el însuși suspecți de crime când era primar în Davao, potrivit Reuters. ”În Davao obișnuiam să fac chiar eu asta. Doar pentru a le arăta [polițiștilor] că dacă eu pot s-o fac, de ce nu ar putea și ei?” a declarat Duterte. Este prima declarație de acest gen pe care a făcut-o de când a devenit președinte în iunie. Duterte a fost primar în Davao pentru două decenii, timp în care a câștigat o reputație pentru lupta sa împotriva crimei. Președintele filipinez și-a recunoscut faptele în timpul unei discuții cu mai mulți oameni de afaceri la palatul prezidențial, înaintea unei călătorii peste hotare.

Aurul din Crimeea trebuie să ajungă în Ucraina, conform deciziei unei curți din Amsterdam, relatează BBC. O curte de la Amsterdam a declarat că aurul antic împrumutat Olandei ar trebui să ajungă în muzeele din Ucraina și nu din Crimeea, de unde provine. Rusia a anexat Crimeea în 2014, în timp ce colecția era expusă la muzeul Allard Pierson din Amsterdam. Patru muzee din Crimeea au cerut returnarea colecției, dar Ucraina a susținut că aceasta este proprietatea statului. Curtea a decis că potrivit regulilor UNESCO, colecția ar trebui returnată statului căruia îi aparține. Întrucât Crimeea nu este un stat suveran, curtea a ajuns la concluzia că este la discreția guvernului ucrainean să decidă unde va fi expusă colecția.

SUA a grăbit procesul de mobilizare a trupelor în Polonia, țările Baltice și România, informează Al Jazeera. NATO și SUA susțin că mobilizarea trupelor nu este o acțiune direcționată spre un anume stat, dar Rusia a amenințat că va răspunde acestor acțiuni. Ministrul apărării polonez, Antoni Macierewicz, a anunțat acest lucru miercuri, în urma unei discuții cu liderul trupelor terestre ale SUA din Europa, Generalul-locotenent Ben Hodges. Trupele americane vor fi mobilizate la începutul lunii ianuarie și nu la sfârșitul lunii, a declarat Hodges. Macierewicz s-a arătat bucuros că trupele vor veni în Europa mai devreme decât a fost inițial planificat: ”Sunt foarte bucuros că SUA a luat decizia de a mobiliza trupele mai devreme.”