Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu și Andrei Rus
Guvernul Olandei, condus de partidul de extremă dreapta PVV, dorește să implementeze legi de urgență pentru a reduce numărul solicitanților de azil, anunță Deutsche Welle. Ministrul pentru Azil, Marjolein Faber, a anunțat declararea unei crize naționale a azilului, cu scopul de a face Olanda mai puțin atractivă pentru imigranți. Printre măsuri se numără eliminarea permiselor de azil pe termen nedeterminat și restricționarea reîntregirii familiei pentru cei care au obținut deja azil. De asemenea, guvernul plănuiește să folosească un decret regal pentru a introduce puteri de urgență, fără aprobarea parlamentului, similar cu cele utilizate în timpul pandemiei COVID-19. Cu toate acestea, legalitatea acestor măsuri este pusă sub semnul întrebării de experți, având în vedere numărul stabil de solicitanți de azil. Uniunea Europeană ar putea contesta aceste decizii, subliniind că statele membre nu pot renunța unilateral la legislația adoptată.
Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a emis un avertisment că trustul de presă, Russia Today, este implicat în operațiuni de intelligence, conform The Kyiv Independent. În comunicatul de presă, Departamentul de Stat menționează că postul de televiziune controlat de statul rus, nu este doar un instrument de propagandă, ci are legături directe cu serviciile de informații rusești. Secretarul de Stat, Antony Blinken, a subliniat că Russia Today funcționează ca o extensie a serviciilor de informații rusești, fiind implicat în activități acoperite. Trustul media este implicat activ în operațiuni de influență și de achiziții militară, vizând mai multe țări din Europa, Africa, America de Nord și de Sud. Oficialii Statelor Unite au impus sancțiuni asupra Russia Today și altor organizații media ruse, acuzându-le că ajută la susținerea armatei ruse și influențează alegerile din Statele Unite.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat o reducere de 295 milioane de euro pentru programul Erasmus+, generând critici din partea europarlamentarilor și grupurilor de presiune, informează Euronews. Consiliul UE a justificat tăierile prin presiunile financiare cauzate de războiul din Ucraina. Totuși, europarlamentarii, care urmează să dezbată bugetul în octombrie, au contestant aceste reduceri, care afectează și inițiativa de cercetare Horizon Europe. Emma Rafowicz, europarlamentar din partea stângii, a lansat o petiție împotriva acestor tăieri, sperând că fondurile vor fi restaurate în negocierile ulterioare. Alți europarlamentari, precum Andrzej Halicki și Victor Negrescu, au subliniat importanța păstrării finanțării pentru Erasmus+ și Horizon Europe, subliniind impactul negativ asupra tinerilor și inovării. Forumul European al Tineretului a avertizat că tăierile pun sub semnul întrebării angajamentul UE față de tineri. Negocierile pentru următorul cadru financiar multianual al UE vor începe anul viitor.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelensky, a anunțat că operațiunea contraofensivă a Rusiei în regiunea Kursk nu a obținut succese semnificative până în prezent, relatează The Kyiv Independent. Armata rusă a revendicat recucerirea a 10 așezări, dar aceste afirmații nu au fost verificate independent. Ofensiva în Kursk pare să fi avut un impact asupra numărului de atacuri rusești în regiunea Donețk, unde intensitatea confruntărilor s-a redus în anumite sectoare, cum ar fi Pokrovsk. Zelensky a menționat că Ucraina își menține pozițiile în regiunea Kursk, provocând pierderi considerabile forțelor rusești. Se estimează că sunt implicați între 40.000 și 70.000 de soldați ruși în ofensiva din regiunea Kursk.
Ministrul Afacerilor Externe din Rusia a anunțat expulzarea a șase diplomați britanici fiind acuzați de spionaj, conform The Moscow Times. Această decizie a fost luată ca urmare a rapoartelor din parte serviciilor de informații ruse. Totodată, serviciul de informații rus a declarat că diplomații reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Diplomații ar fi fost implicați în coordonarea unor acțiuni politice și militare care urmăreau să destabilizeze Rusia, conform acuzațiilor Serviciului Federal de Securitate. Ministerul de Externe al Rusiei a susținut aceste acuzații, iar televiziunea de stat a difuzat imagini cu cei șase diplomați părăsind țara. Guvernul britanic a respins ferm aceste acuzații, numindu-le “complet nefondate”, și a subliniat că măsura este un răspuns la acțiunile occidentale împotriva Rusiei.
Un tribunal militar din Republica Democrată Congo a condamnat 37 de persoane la moarte pentru tentativa de lovitură de stat de anul acesta, conform France 24. Printre persoanele condamnate la moarte se află inclusiv trei americani, un belgian, un britanic și un canadian. Atacul a vizat locuința fostului ministru al economiei, Vital Kamerhe, și a rezultat în moartea a doi polițiști. Majoritatea celor condamnați au fost acuzați de terorism și asociere criminală. Deși procesul nu a clarificat pe deplin motivațiile din spatele tentativei de a răsturna regimul congolez, inculpații străini au declarat că au fost forțați să participe la lovitura de stat.
În Rusia s-a început producția unei noi drone kamikaze, Garpiya-A1, care utilizează motoare și componente din China, conform Reuters. Două surse dintr-un serviciu de informații european a obținut mai multe documente care confirmă utilizarea componentelor chinezești în producția de drone rusești. Peste 2.500 de astfel de drone au fost fabricate între iulie 2023 și iulie 2024, fiind utilizate în atacuri împotriva infrastructurii și a țintelor civile și militare din Ucraina. Drona Garpiya are o rază de acțiune de 1.500 km și se aseamănă cu Shahed-136, dronele furnizate Rusiei de Iran. Utilizarea componentelor chinezești în producția de drone a stârnit îngrijorări internaționale, iar NATO a cerut Chinei să înceteze sprijinul pentru industria militară rusă.
Președintele Senegalului, Bassirou Diomaye Faye, a dizolvat parlamentul condus de opoziție, cu speranța ca partidul său să câștige majoritatea în următoarele alegeri legislative, publica Deutsche Welle. Faye, ales în urmă cu șase luni pe o platformă anti-establishment, își dorește să obțină un mandat clar pentru a implementa programul său economic ambițios, care urmărește reducerea dependenței externe a Senegalului. Faye a devenit cel mai tânăr lider ales din Africa la vârsta de 44 de ani, la scurt timp după eliberarea sa din închisoare. Programul său politic include retragerea Senegalului din francul CFA, renegocierea contractelor cu companiile multinaționale de energie și revizuirea permiselor de pescuit. De asemenea, Faye dorește o reformă instituțională completă, incluzând reducerea numărului de ministere și crearea unui post de vicepreședinte. Opoziția, condusă de fostul președinte Macky Sall, a criticat dizolvarea parlamentului, acuzându-l pe Faye de “sperjur”.
Președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că posibilitatea ca Ucraina să lovească ținte în Rusia folosind rachete occidentale ar echivala cu o implicare directă a NATO în conflict, declară Politico. Summitul de la Casa Albă dintre Marea Britanie și SUA ar putea marca un moment decisiv în războiul din Ucraina, discutanduse exact această posibilitate. Premierul britanic, Keir Starmer, a subliniat că Rusia este responsabilă pentru declanșarea conflictului și că poate să îl încheie imediat. Discuțiile vizează rachetele britanice Storm Shadow, dar și rachetele americane ATACMS, care ar putea fi utilizate pentru a lovi ținte strategice în Rusia. Oficiali din Occident își exprimă îngrijorarea privind riscul unei escaladări, dar achiziția de către Rusia a rachetelor balistice din Iran a schimbat percepția asupra necesității de a sprijini Ucraina cu arme cu rază lungă. Summitul se desfășoară în contextul unor negocieri diplomatice intense, fără a se aștepta un anunț formal imediat.
Stefanos Kasselakis a fost demis din funcția de lider al partidului de stânga Syriza în urma unei întâlniri de urgență a secretariatului politic al partidului, anunță The Guardian. Decizia a venit după 11 luni tumultoase de conducere, timp în care popularitatea lui Kasselakis a scăzut, iar sprijinul pentru Syriza a căzut la 9,3%. Lipsa sa de experiență politică și stilul său managerial, considerat autoritar, au dus la conflicte interne. Mulți membri ai partidului l-au criticat pentru neglijarea mecanismelor interne ale partidului și pentru concentrarea excesivă pe imaginea personală. Kasselakis a contestat decizia demiterii sale și a sugerat că ar putea participa la alegerile de conducere din noiembrie. În ciuda sprijinului inițial primit de la figuri importante din partid, mulți dintre aceștia și-au retras ulterior susținerea. Kasselakis ar putea încerca să-și formeze propriul partid în viitor.
