Material realizat de Nicoleta Dumitru și Mircea Macovei.
O investigație susținută de Organizația Națiunilor Unite a găsit Israelul vinovat de comiterea unor acte de genocid în timpul conflictului din Fâșia Gaza, notează Deutsche Welle. Raportul întocmit de Comisia Internațională Independentă de Anchetă privind Teritoriul Palestinian Ocupat, inclusiv Ierusalimul de Est, și Israelul, o misiune de cercetare a Organizației Națiunilor Unite, a desemnat că „Israelul (…) a efectuat acte de genocid prin distrugerea sistematică a facilităților de sănătate sexuală și reproductivă”. Investigația a concluzionat și că Israelul „a folosit în mod sporit violența sexuală, reproductivă și alte forme de violență bazată pe gen împotriva palestinienilor, ca parte a unui efort mai amplu de subminare a dreptului lor la autodeterminare.” Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins constatările raportului, declarând că acestea sunt părtinitoare și „antisemite”.
Oficialii Armeniei și Azerbaidjanului au anunțat finalizarea textului înțelegerii de pace asupra conflictului din Nagorno-Karabah, conform Euronews. Cele două republici ex-sovietice au fost împlicate în ostilități pronunțate încă de la sfârșitul anilor 1980, pe vremea când regiunea dominată de etnici armeni făcea parte din Azerbaidjan, urmând apoi să se separe. Din 1991, regiunea a fost guvernată de Republica Nagorno-Karabah, denumită și Republica Arțah, nerecunoscută la nivel internațional, dar sprijinită de Armenia. Conflictul deschis a fost reluat în septembrie 2023, când trupele azere au preluat controlul asupra regiunii, iar majoritatea etnicilor armeni au fugit. La data de 1 ianuarie 2024 Republica Arțah a fost dizolvată în mod oficial.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că este în favoarea unei propuneri de încetare a focului pentru 30 de zile, dar că există „nuanțe” asupra cerințelor acceptate, titrează Euronews. În cadrul unei conferințe de presă de la Moscova, acesta a subliniat că propunerea ar trebui să ducă la o „pace durabilă” și să abordeze „cauzele fundamentale”. Președintele Putin a adăugat și că o înțelegere acceptabilă ar presupune ca Ucraina să se oprească din mobilizarea și antrenarea trupelor, să nu primească suport militar, dar și să fie adresată problema din regiunea Kursk, unde trupele ucrainene ar fi comis „multe crime”.
Liderul comunității druze din Israel, Mowafaq Tarif, a salutat vizita unei delegațiii druze din Siria, informează Reuters. Șeicul a subliniat că vizita în Israel a celor aproximativ 100 de practicanți religioși ar fi prima în aproape 50 de ani, ultima asemenea ocazie petrecându-se în urma războiului de Iom Kipur din 1973 dintre Israel, Siria și Egipt. Mowafaq Tarif a declarat că „Toată secta druză consideră ziua de mâine drept una istorică și festivă după o absență de decenii”. Druzii sunt o minoritate arabă care practică o religie derivată original din cea islamică și care trăiesc în Liban, Siria, Israel, precum și în Înălțimile Golan ocupate de Israel.
Reprezentanții Curții Constituționale din Bulgaria au anunțat că 17 parlamentari au fost numiți în mod eronat în urma alegerilor din octombrie 2024, relatează Reuters. Anunțul a avut loc în urma renumărării voturilor din sute de secții de votare, însă în ciuda neregulilor descoperite, oficialii curții au respins o renumărare totală. Astfel, comisia electorală a fost însărcinată cu recalcularea alocării mandatelor parlamentare, amenințând astfel majoritatea fragilă a coaliției conduse de partidul Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB). Curtea a analizat procesul electoral după o plângere intentată de partidul Velichie, care în octombrie a ratat cu doar câteva voturi pragul de 4% necesar accederii în Parlament, situație care se așteaptă a fi rectificată în urma deciziei curții.
Parlamentul francez a cerut confiscarea activelor rusești, relatează Politico. Parlamentarii francezi au adoptat o rezoluție prin care au îndemnat Uniunea Europeană să confiște activele rusești înghețate, estimate la 200 de miliarde de euro, pentru a sprijini Ucraina. Deși Franța s-a opus inițial, invocând riscuri juridice și economice, oficialii săi devin tot mai deschiși față de această posibilitate. Anterior, G7 a decis să folosească doar profiturile acestor active pentru a susține un împrumut destinat Ucrainei. Rezoluția a fost susținută de peste 60% dintre parlamentarii prezenți, însă partidele de extremă dreapta și stânga s-au opus. Textul solicită și facilitarea aderării Ucrainei la UE, un subiect care a divizat scena politică franceză.
Comisia Europeană a sancționat Ungaria pentru refuzul de a recunoaște identitatea de gen a unui refugiat, potrivit Politico. Curtea de Justiție a UE a decis că Ungaria nu poate cere dovada unei operații de schimbare de sex pentru a corecta genul unui refugiat transgender iranian în registrul de azil. VP, recunoscut ca refugiat în 2014, a fost înregistrat ca femeie și i s-a refuzat corectarea datelor, deși legislația UE îi garantează acest drept. Curtea a subliniat că identitatea de gen este un aspect fundamental al vieții private și că statele membre nu pot limita acest drept prin lipsa unei proceduri naționale. Ungaria, care nu recunoaște legal identitatea transgender, a adoptat politici restrictive sub conducerea premierului Viktor Orbán.
Comisia Europeană va prezenta un pachet de reforme pentru apărare până pe 19 iunie 2025, potrivit unei Carte Albe primite de Euronews. Comisia Europeană va prezenta în iunie 2025 un pachet omnibus pentru apărare, destinat simplificării reglementărilor și stimulării producției prin armonizarea pieței unice. Reforma vizează reducerea birocrației, facilitarea achizițiilor și transferurilor intra-UE și sprijinirea industriei de apărare. De asemenea, UE intenționează să integreze industria de apărare a Ucrainei în piața europeană, odată cu aprobarea Programului European pentru Industria de Apărare de 1,5 miliarde de euro, oferind sprijin suplimentar printr-un instrument dedicat.
Președintele Iranului a fost sfătuit să nu citească poezii în azeră, în timpul unei săptămâni culturale din Tabriz, relatează Euronews. Un reportaj semnat Euronews a evidențiat că identitatea culturală a azerilor din Iran e sub opresiune. Chiar și președintele Masoud Pezeshkian se confruntă cu opresiunea culturală, fiind restricționat în a vorbi limba maternă la evenimente oficiale, în ciuda faptului că este de origine azeră. În ciuda acestei opresiuni, Pezeshkian a recitat versuri dintr-o poezie a unui poet celebru din Tabriz, Mohammad Hossein Behjat Tabrizi, în azeră, evidențiind astfel cultura și tradițiile azerilor din Iran.
Un judecător federal a ordonat reangajarea funcționarilor publici concediați în perioada de probă de administrația Trump, considerând că acestea au fost ilegale, potrivit CNN. Judecătorul a criticat Biroul de Management al Personalului din Statele Unite pentru motivarea pe baza „performanței” angajaților, considerând că era o metodă pentru a evita cerințele legale privind reducerea personalului. De asemenea, a criticat refuzul Departamentului de Justiție de a permite depunerea mărturiei directorului OPM.