Material realizat de Filip Nicole Ashley și Brădoaia Alexia
Președintele Vladimir Putin a anunțat lansarea cu succes a rachetei intercontinentale Sarmat, pe care a descris-o drept cea mai puternică armă nucleară existentă, potrivit Al Jazeera. Supranumită „Satan II” de Occident, racheta are o rază de peste 35.000 km și poate transporta focoase de patru ori mai puternice decât echivalentele vestice, fiind proiectată să intre în serviciu până la sfârșitul anului. Testul a avut loc într-un context critic: tratatul New START, ultimul acord de control al armelor nucleare dintre SUA și Rusia, a expirat în februarie. Pentru prima dată în jumătate de secol, marile puteri nu mai au avut constrângeri formale asupra arsenalelor lor. Donald Trump a condiționat orice nou acord de includerea Chinei, propunere respinsă categoric de Beijing. Putin a susținut că Sarmat, alături de vehiculele hipersonice Avangard și rachetele Oreshnik (deja folosite în Ucraina), au reprezentat răspunsul Rusiei la scutul antirachetă american. Moscova a afirmat că aceste tehnologii sunt necesare pentru a menține paritatea strategică și a descuraja un eventual atac preventiv al Washingtonului.
Președintele chinez Xi Jinping a urmărit obținerea unor concesii privind Taiwanul și tarifele vamale în cadrul summitului cu Donald Trump, conform Al Jazeera. Aceasta a reprezentat prima vizită a unui lider american în China din 2017, desfășurată sub umbra conflictului din Iran. Xi a tratat Taiwanul ca pe o „linie roșie”, încercând să blocheze pachetul de armament de 14 miliarde de dolari. Pe plan economic, liderul chinez a încercat să stabilizeze relațiile după un război comercial în care tarifele au depășit 100%. Beijingul a oferit în schimb promisiuni privind achiziția de produse agricole, dar a menținut controlul asupra pământurilor rare. Totodată, firmele chineze au ignorat sancțiunile americane asupra petrolului iranian. În privința războiului din Iran, China a pledat pentru încetarea focului, refuzând orice implicare militară directă. Deși Washingtonul a presat Beijingul să influențeze Teheranul, Xi a păstrat un rol de mediator neutru, protejându-și interesele energetice.
Procuratura din Peru l-a acuzat pe candidatul de stânga Roberto Sánchez de infracțiuni financiare, solicitând o pedeapsă de cinci ani și patru luni de închisoare, indică Al Jazeera. Acuzațiile au fost făcute publice la scurt timp după ce autoritățile electorale au confirmat că Sánchez s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 7 iunie. Procurorii au susținut că Sánchez și fratele său au primit peste 280.000 de soli peruani în contribuții nedeclarate între 2018 și 2020. De asemenea, candidatul a fost acuzat de fals în declarații administrative. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, anchetatorii au cerut descalificarea permanentă a acestuia de la exercitarea funcției prezidențiale. Apărarea a respins acuzațiile, argumentând că trezorierul partidului a purtat răspunderea pentru raportările financiare. Un judecător a programat decizia privind începerea procesului pentru 27 mai. În numărătoarea paralelă, Sánchez a obținut 12% din voturi, urmând să o înfrunte pe conservatoarea Keiko Fujimori.
Cetățenii greci au protestat după descoperirea unei drone navale ucrainene neexplodate în apele sale teritoriale, conform Politico. O dronă navală de tip Magura, care încă transporta explozibili și prezenta semne că fusese folosită într-o tentativă de atac, a fost zărită săptămâna trecută de un pescar în apropierea insulei Lefkada din vest, o destinație turistică populară. Aceasta era blocată într-o peșteră, cu motoarele încă în funcțiune. Ministrul apărării al Greciei, Nikos Dendias, a confirmat că drona era de origine ucraineană și a ridicat problema în cadrul reuniunii Consiliului de Apărare al UE de la Bruxelles, calificând-o drept „un incident extrem de grav”. Un alt eveniment care s-a întâmplat anul trecut cu navă deținută de o companie greacă, care a fost lovită de o dronă ucraineană în largul coastei Novorossiysk, unde încărca petrol rusesc. „Se presupune că acest atac este legat de deciziile luate de a permite parțial transportul petrolului rusesc timp de o lună”, a declarat ministrul grec al Transporturilor Maritime, Vassilias Kikilas, calificând drept „inacceptabil și foarte periculos” atacarea navelor care navighează sub pavilion grecesc sau care transportă echipaje grecești. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei a declarat că „Nu există dovezi că aceasta aparține operatorilor ucraineni de drone maritime. Suntem deschiși la cooperare cu partea greacă pentru a clarifica circumstanțele incidentului, dacă vor exista solicitări relevante din partea lor”.
O femeie de origine franceză infectată cu virusul hantavirus în cadrul focarului mortal de pe o navă de croazieră se află în stare critică și a fost tratată cu un plămân artificial, a declarat un medic de la spitalul din Paris, conform Euronews. Conform personalului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au fost depistate 11 cazuri, dintre care nouă confirmate, și trei decese. Oficiali ai OMS au declarat că se așteaptă la apariția mai multor cazuri, având în vedere dinamica răspândirii pe un vas și perioada de incubație a virusului, dar avertizează că „în acest moment, nu există semne că asistăm la începutul unui focar mai amplu”. Toți pasagerii și membrii echipajului au fost monitorizați în țările lor, unde personalul OMS a recomandat o carantină de 42 de zile la domiciliu sau într-o unitate specializată, începând din ziua plecării de pe navă. Pasagera franceză internată la Paris a interceptat o formă severă a bolii, care a provocat probleme pulmonare și cardiace care îi pun viața în pericol, a declarat dr. Xavier Lescure, specialist în boli infecțioase la Spitalul Bichat. El a spus că femeia este conectată la un aparat de susținere a vieții care pompează sângele printr-un plămân artificial. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că situația privind hantavirusul este „sub control” în Franța și a solicitat o coordonare europeană puternică pentru a limita răspândirea virusului.
Armata rusă a lansat un atac de amploare asupra Ucrainei, folosind peste 800 de drone, care au provocat moartea a cel puțin șase persoane, relatează The Guardian. Atacurile au avut loc pe fondul unui schimb de lovituri cu rachete între armatele Kievului și Moscovei, după o scurtă încetare a focului. Observatorii ucraineni au detectat cel puțin opt salve de drone rusești, inclusiv unele care intrau din Belarus, ținta aparentă fiind infrastructura critică a Kievului. Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, care se afla în vizită în România, a scris pe X: „De la miezul nopții, au fost lansate deja cel puțin 800 de drone rusești, iar atacul este în curs, cu drone suplimentare care intră în spațiul aerian al țării noastre.” Ministrul de externe al Ungariei, Anita Orbán, a condamnat atacurile asupra regiunilor cu populație de etnie maghiară din vestul Ucrainei într-un videoclip postat pe Facebook. Ea a spus că acestea vor fi pe ordinea de zi a ședinței inaugurale a cabinetului prim-ministrului Péter Magyar.
Procesul de aderare al cetățenilor Muntenegrului la UE a devenit mai concret, odată ce oficialii UE au început să lucreze la tratatul de aderare care va integra această țară din Balcanii de Vest în blocul comunitar, conform Politico. Ambasadorii UE au aprobat înființarea unui grup, cunoscut sub numele de Grupul de lucru ad-hoc, format din reprezentanți ai țărilor Uniunii Europene, care se va reuni periodic pentru a pune la punct detaliile juridice ale parcursului oficialilor Muntenegrului către aderarea la UE. Țara cu o populație de aproximativ 600.000 de locuitori a devenit candidată la UE în 2010, la patru ani după separarea de Serbia, și a deschis negocierile de aderare în 2012. Și-a stabilit obiectivul de a deveni membru până în 2028, introducând chiar sloganul „28 până în 2028” pe compania sa aeriană națională. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a întâlnit cu președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, în timpul unei vizite în țară. Milatović a scris pe X că au discutat despre „factorii-cheie la care trebuie să lucrăm ca țară în etapa finală a negocierilor cu Uniunea Europeană”, inclusiv stabilitatea regională și aderarea credibilă la NATO.
