Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Lara Popescu și Ana Miruna Toma
Administrația Biden a declarat miercurea aceasta că refuzul de a prescripționa și elibera pacienților rețete de medicamente care ar putea fi utilizate pentru a întrerupe o sarcină înseamnă încălcarea legii federale, indiferent de interdicțiile individuale ale statelor asupra efectuării procedurii, conform Reuters. Această „îndrumare” survine la câteva zile după ce președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv prin care este facilitat accesul la servicii destinate întreruperii de sarcină, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat, luna trecută, hotărârea Roe v. Wade (1973) care introdusese legalitatea procedurii de avort. Departamentul de Sănătate și Servicii Umane (The Department of Health and Human Services) a declarat că farmaciile și farmaciștii vor încălca legile referitoare la sarcină și discriminarea persoanelor cu dizabilități în cazul unui refuz de a elibera medicamente care pot fi folosite pentru întreruperea sarcinii, incluzând avortul de tip medicamentos și metodele contraceptive de urgență. Îndrumarea nu reflectă o nouă politică, ci doar reamintește farmaciilor de obligațiile lor existente în temeiul legii federale, a adirmat departamentul de sănătate, adăugând că „ne angajăm să ne asigurăm că toată lumea poate avea acces la asistență medicală, fără discriminare”.
Președintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, a părăsit țara miercuri zburând spre Maldive, după ce situația de colaps economic a declanșat o revoltă populară de mare amploare, punând capăt dominației familiei sale de aproape două decenii, conform Reuters. Ca urmare a plecării sale, decizia de a-l lăsa pe aliatul său, prim-ministrul Ranil Wickremesinghe la conducere, în calitate de președinte interimar, a declanșat o serie de demonstrații care au luat cu asalt biroul premierului, cerându-i acestuia să părăsească țara alături de Gotabaya Rajapaksa. Rajapaksa, soția sa și cei doi bodyguarzi ai lor, au părăsit Sri Lanka de pe principalul aeroport internațional situat în apropierea capitalei Colombo, la bordul unui avion al forțelor aerine chiar în dimineața zilei de miercuri.
Reprezentanții Ucrainei au anunțat că un acord de reluare a exporturilor de cereale blocate de Rusia părea să fie aproape, dar oficialii ONU rămân precauți, informează Euronews. Kievul a crezut că o înțelegere a fost „la doi pași”, conform ministrului ucrainean de externe Dmytro Kuleba. Cu toate acestea, ceilalți participanți au părut mai puțin optimiști. Pentru a rezolva problema exporturilor de cereale, Turcia a găzduit o discuție multilaterală care părea promițătoare. Ministerul turc al apărării nu a dat însă detalii despre rezultatul întâlnirii după ce a anunțat că aceasta s-a încheiat. Discuțiile care au implicat oficialii militari la Istanbul au reprezentat prima întâlnire față în față între reprezentanții guvernului rus și ucrainean în luni de zile.
Euro a scăzut sub pragul simbolic de 1 dolar american pentru prima oară în ultimii 20 de ani, informează Al Jazeera. Conform datelor disponibile miercuri, un euro a fost evaluat ca echivalentul a 0.9998 USD, după ce datele oficiale au arătat o creștere susținută a inflației în SUA încă din luna iunie, augmentând posibilitatea de majorare suplimentară a ratei dobânzilor de către Rezerva Federală a Statelor Unite. Pe parcursul istoriei monedei unice au mai existat câteva momente în care euro a trecut de acest prag, ultima dată fiind reprezentată de perioada dintre 1999 și 2002, când a înregistrat o scădere record de pană la 0,82 USD în luna octombrie a anului 2000. Euro este a doua cea mai căutată monedă în raport cu rezervele valutare globale.
Guvernul Ungariei a declarat o stare de „urgență energetică” drept răspuns pentru multiplele întreruperi ale aprovizionării și al creșterii vertiginoase a prețurilor la energie pe întregul continent, relatează Al Jazeera. Războiul ruso-ucrainean și sancțiunile impuse de către Uniunea Europeană asupra Rusiei au condus la abrutizarea crizei energetice deja prezentă în Europa, conform declarațiilor înaintate miercuri de către Gergely Gulyás, șeful de cabinet al premierului Ungariei, Viktor Orbán. Acesta a mai adăugat în cadrul conferinței de presă de la Budapesta și faptul că „este foarte puțin probabil ca Europa să poată deține suficient gaz pentru a asigura încălzirea pentru viitorul sezon toamnă-iarnă”, motiv pentru care Ungaria va face o serie de eforturi pentru a-și spori capacitățile interne de producție a energiei electrice. Printre aceste măsuri se numără interzicerea exporturilor de energie și prelungirea timpului de funcționare a singurei centrale nucleare din Ungaria.
O jurnalistă din Belarus, Katsiaryna Andreeva, a fost condamnată la mai mult de opt ani de închisoare, conform Euronews. Un tribunal din Belarus a condamnat o jurnalistă la mai mult de opt ani de închisoare pentru activitatea sa jurnalistică cu privire la protestele de opoziție în masă din 2020. Katerina Bakhvalova, cunoscută profesional sub numele de Katsiaryna Andreeva, a fost găsită vinovată de „trădare de stat.” Într-un proces desfășurat în spatele ușilor închise din orașul Gomel, tânăra de 28 de ani a fost închisă pentru opt ani și trei luni. Aceasta executa deja o pedeapsă de doi ani de închisoare după o condamnare anterioară. Sentința Andreevei a fost raportată atât de către angajatorul ei, canalul polonez de știri Belsat, cât și de diverse grupuri pentru drepturile omului din Belarus.
Președintele american Joe Biden și-a început turul regional al Orientului Mijlociu printr-o vizită în Israel, conform BBC. Aceasta reprezintă prima călătorie a președintelui în Orientul Mijlociu de când și-a început mandatul. Biden se va întâlni, de asemenea, cu președintele palestinian, precum și cu liderii israelieni și saudiți. Atenția cade însă asupra călătoriei acestuia în Arabia Saudită, vizită care este foarte controversată pe plan internațional din cauza tensiunilor asupra drepturilor omului. Biden s-a confruntat cu critici în legătură cu întâlnirea sa planificată de sâmbătă cu liderul de facto al regatului, prințul moștenitor Mohammed bin Salman, care a fost acuzat de către agențiile americane de informații de aprobarea asasinării jurnalistului disident saudit Jamal Khashoggi în Turcia în 2018.
Oficialii Statelor Unite ale Americii au cerut Rusiei să elibereze imediat ucrainenii cărora le-a forțat ieșirea din țara lor de origine și să permită intrarea observatorilor externi, conform Euractiv. Rapoartele sugerează că Moscova a dat mai mulți copii ucraineni spre adopție și a dus la „dispariția” a mii de alții copii. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că „transferul ilegal și deportarea persoanelor protejate reprezintă o încălcare gravă a celei de-a Patra Convenție de la Geneva privind protecția civililor, fiind o crimă de război.” În plus, secretarul de stat a adăugat că potrivit rapoartelor, reprezenanții Rusiei „au separat în mod deliberat copiii ucraineni de părinții lor și au răpit alții din orfelinate înainte de a îi pune pentru adopție în Rusia.” Moscova a negat că ar fi vizat în mod intenționat civili, susținând că acesta oferă ajutor umanitar celor care doresc să părăsească țara.
Administrația pentru Alimente și Medicamente a autorizat miercuri vaccinul împotriva Covid-19 dezvoltat de Novavax, relatează The New York Times. Compania de biotehnologie din Maryland a primit o finanțare federală substanțială pentru producerea acestui vaccin care, începând de acum va reprezenta o nouă opțiune de imunizare pentru cetățenii americani. În contextul în care rata persoanelor vaccinate stagnează, vaccinul produs de Novavax a depășit, după doi ani de cercetare și dezvoltare permanentă, toate problemele care împiedicau transpunerea într-o producție de masă. Astfel, cei de la Novavax au obținut autorizația de uz în Statele Unite, devenind al patrulea tip de vaccin care poate fi administrat adulților. Acesta funcționează diferit față de vaccinurile de tip ARNm precum Moderna și Pfizer și trebuie administrat în două doze la diferență de 3 săptămâni.
Ultimele rapoarte au arătat că prețurile din Statele Unite ale Americii cresc la cea mai rapidă rată din ultimii peste 40 de ani din cauza costurilor ridicate ale benzinei și alimentelor, informează BBC. Inflația, rata la care prețurile cresc, a atins 9,1% în ultimele 12 luni și a crescut cu 1,3% doar din luna mai, a declarat Departamentul Muncii. Prețurile carburanților în SUA au atins valori record luna trecută, cu o medie de peste 5 de dolari pe galon. Acest fenomen a dus la previziuni cum că banca centrală americană va continua să crească ratele dobânzilor în această lună. Potrivit datelor, rata inflației din SUA este acum la cel mai înalt nivel din noiembrie 1981, crescând de la valoarea de 8,6% din luna mai.
