Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Cristian Baciu
Țările de Jos au propus noi sancțiuni împotriva guvernului iranian, pe fondul măsurilor drastice luate împotriva protestelor, relatează Euronews. Doi diplomați au declarat pentru Euronews că ambasadorii europeni vor examina o propunere neerlandeză privind noi sancțiuni. Sancțiunile propuse ar include înghețarea activelor pentru noi persoane implicate în campania de combatere a protestelor. Adoptarea noilor sancțiuni UE ar reprezenta o măsură concretă după valul de critici aduse regimului iranian de către liderii occidentali. Noile măsuri s-ar adăuga setului extins de sancțiuni împotriva Teheranului deja adoptat de Comisia Europeană, în principal interdicții de călătorie și înghețarea activelor, ca răspuns la încălcarea drepturilor omului, la activitățile de proliferare nucleară și la susținerea invaziei ruse în Ucraina.
Fostul președinte al SUA, Bill Clinton, și fostul Secretar de Stat, Hillary Clinton au refuzat să depună mărturie în ancheta Camerei Reprezentanților privind dosarele Epstein, relatează AP News. Republicanii au amenințat cu sancțiuni împotriva acestora. Clintonii au criticat dur ancheta Camerei Reprezentanților într-o scrisoare publicată pe social media, considerând-o “fără temei legal”. Aceștia au declarat că președintele Comitetului pentru Supraveghere al Camerei Reprezentanților, republicanul James Comer, este pe punctul de a iniția o procedură “creată în mod deliberat pentru a ne trimite la închisoare”. Intensificarea confruntării a adăugat o nouă perspectivă scandalului Epstein, ridicând noi întrebări despre limitele puterii Congresului de a impune depunerea mărturiilor. Mai mulți foști președinți au depus mărturie în mod voluntar în fața Congresului, dar niciunul nu a fost obligat să o facă prin constrângere.
Trump a îndemnat protestatarii iranieni să continue demonstrațiile afirmând: „Nu vă opriți din proteste, ajutorul este pe drum”, relatează Euronews. Declarațiile au venit pe fondul unui bilanț al deceselor care a depășit pragul de 2.000 de victime, conform agenției de știri Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA. Președintele SUA nu a oferit detalii despre natura acestui “ajutor”, însă afirmația survine în contextul în care președintele a declarat, în urmă cu doar câteva zile, că Teheranul ar fi dorit să negocieze cu Washingtonul. Trump a avertizat în repetate rânduri că autoritățile din Washington ar putea interveni militar dacă Teheranul ar fi responsabil de decesele protestatarilor. Principalii oficiali de la Casa Albă au început să se întâlnească pentru a elabora o serie de opțiuni pentru administrația Trump, de la o abordare diplomatică până la lovituri militare.
Liderii Statelor Unite au anunțat că vor organiza o întâlnire cu oficiali din Danemarca și Groenlanda, în contextul în care Trump a reluat amenințările privind anexarea insulei, relatează Euronews. Ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a declarat reporterilor că el și omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt, au solicitat o întâlnire cu Secretarul de Stat, Marco Rubio, pe fondul îngrijorărilor provocate de dorința lui Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului. Președintele american a refuzat în mod repetat să excludă folosirea forței militare de a prelua insula. Prim-ministrul Mette Frederiksen a avertizat că o eventuală preluare a Groenlandei de către Statele Unite ar însemna sfârșitul NATO.
Fermierii francezi au adus aproape 350 de tractoare în Paris în semn de protest față de acordul UE-Mercosur, relatează Euronews. Demonstrațiile din capitala franceză au avut loc cu o zi înainte de semnarea acordului, programată să aibă loc în Paraguay, care ar crea o zonă de liber-schimb între Uniunea Europeană și Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay. Tractoarele au intrat în Paris puțin după ora 06:00 prin Porte Dauphine, escortate de polițiști, și au trecut zgomotos pe Avenue Foch înspre Arcul de Triumf, înainte de a coborî pe Champs-Élysées. Convoiul a traversat Sena pentru a ajunge la Adunarea Națională a Franței, blocând traficul la oră de vârf. Protestele au fost conduse de sindicatele fermierilor FNSEA și Jeunes Agriculteurs, aceștia cerând “acțiune concretă și imediată” pentru a apăra securitatea alimentară a Franței. Fermierii europeni au criticat vehement acordul Mercosur, argumentând că acesta va inunda piața cu importuri mai ieftine. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și guvernul său s-au opus acordului, dar este de așteptat ca documentul să fie semnat oricum, întrucât majoritatea celorlalte țări membre ale UE îl susțin.
Autoritățile din Statele Unite ale Americii au desemnat Frăția Musulmană din Egipt, Liban și Iordania drept organizații teroriste, relatează Al Jazeera. Oficialii din Statele Unite au etichetat organizații ale Frăției Musulmane drept grupări „teroriste”, invocând presupuse legături cu Hamas și activități considerate ostile intereselor Israelului în Orientul Mijlociu. Departamentul Trezoreriei a inclus ramurile din Egipt și Iordania pe lista organizațiilor teroriste globale, iar Departamentul de Stat a aplicat organizației libaneze statutul de „organizație teroristă străină”, care implică sancțiuni suplimentare și restricții de intrare în SUA. Măsura a stabilit sprijinul material ca fiind ilegal și a impus sancțiuni financiare. Reprezentanții Frăției Musulmane au respins acuzațiile și au susținut că decizia este a fost influențată de presiuni externe, nu de dovezi credibile. Autoritățile egiptene au acceptat decizia, în timp ce organizațiile vizate au afirmat că funcționează legal în țările lor și că desemnarea va afecta activitatea politică și socială.
Guvernul Somaliei a rupt relațiile cu Emiratele Arabe Unite după intrarea ilegală a unui lider separatist din Yemen, conform Al Jazeera. Decizia autorităților de la Mogadishu de a anula toate acordurile cu Emiratele Arabe Unite a fost declanșată de intrarea ilegală pe teritoriul Somaliei a liderului separatist yemenit Aidarous al-Zubaidi, susținut de Abu Dhabi. Ministrul de stat pentru afaceri externe, Ali Omar, a declarat că incidentul a reprezentat „ultima picătură”, după mai multe nemulțumiri legate de implicarea Emiratelor în regiunile separatiste și autonome. Acordurile anulate au vizat porturi, cooperare în domeniul securității și apărare. Decizia a scos la iveală tensiuni interne, unele regiuni respingând autoritatea guvernului federal. Măsura a intervenit și pe fondul nemulțumirii generate de recunoașterea Somalilandului de către Israel, percepută de oficiali somalezi ca un risc pentru suveranitatea și stabilitatea regională.
Sute de răni oculare provocate de gloanțe, au fost identificate într-un spital din Iran, în contextul represiunii violente a protestelor, potrivit The Guardian. Un oftalmolog din Teheran a documentat peste 400 de răni oculare provocate de gloanțe într-un singur spital, pe fondul represiunii violente a protestelor izbucnite la nivel național în Iran. Mai mulți medici au declarat că spitalele sunt supraaglomerate, iar numeroși protestatari au prezentat răni grave la nivelul ochilor și capului, ceea ce a sugerat folosirea deliberată a forței mortale sau a muniției cu alice metalice. Demonstrațiile, declanșate de prăbușirea monedei naționale, au reprezentat cele mai exhaustive proteste antiguvernamentale din 2009. Potrivit HRANA, peste 2.000 de persoane au fost ucise și mai mult de 16.700 arestate. Medicii au afirmat că bilanțul real este probabil mai mare, mai ales după întreruperea internetului, care a îngreunat accesul la informații și coordonarea medicală. De asemenea, au fost raportate arestări ale răniților chiar din spitale și lipsuri severe de sânge și materiale medicale.
Ministerul de Interne din Estonia a interzis intrarea pe teritoriul său cetățenilor ruși care au luptat în Ucraina, conform Euronews. Autoritățile estoniene au anunțat interzicerea accesului pe teritoriul Estoniei pentru 261 de cetățeni ruși care au luptat în războiul din Ucraina, măsura fiind descrisă ca un prim pas într-o politică mai amplă de securitate. Ministerul de Interne a precizat că persoanele implicate în crime de război sau acte de violență nu pot fi acceptate într-un stat democratic. Estonia a susținut de mai multe luni extinderea acestei interdicții la nivel european, inițiativă sprijinită de mai multe state baltice și nordice. Potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 1,5 milioane de ruși au participat la invazia pe scară largă a Ucrainei, dintre care circa jumătate au fost trimiși pe linia frontului. Autoritățile estoniene au considerat foștii combatanți ca fiind reprezentația unui risc real pentru securitate, având experiență militară și, în unele cazuri, antecedente penale. Decizia a fost acceptată și de oficiali ucraineni și a fost corelată cu date ONU care au arătat o creștere semnificativă a victimelor civile în Ucraina în ultimul an.
Consilierul principal al președintelui Ciprului a demisionat după apariția unui videoclip care l-a acuzat de corupție guvernamentală, relatează Euronews. Charalambos Charalambous, șeful de cabinet al președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides, și-a dat demisia după apariția unui videoclip online care îl învinovățește de trafic de influență și posibile fapte de corupție. În înregistrare, Charalambous, alături de un fost ministru al energiei și un director din construcții, se pare că a invocat relații apropiate cu președintele pentru a facilita investiții străine contra bani. Videoclipul conține și acuzații privind depășirea plafonului legal de finanțare a campaniei prezidențiale din 2023 și posibile intervenții pentru blocarea sancțiunilor UE împotriva unor oligarhi ruși. Președintele a acceptat demisia, subliniind că aceasta nu a implicat recunoașterea vinovăției. Autoritățile cipriote au calificat materialul drept o posibilă campanie de dezinformare, iar serviciile de securitate au investigat cazul cu sprijin internațional. Opoziția a relansat criticile legate de corupția guvernamentală.
