Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
Organizația Națiunilor Unite a declarat că până la 3,2 milioane de persoane sunt strămutate în Iran de la începutul războiului lansat de Statele Unite și Israel, conform Al Jazeera. Agenția ONU pentru refugiați a estimat că între 600.000 și un milion de gospodării au fost nevoite să își părăsească locuințele, majoritatea fugind din Teheran și din alte orașe mari către zonele rurale sau spre nordul țării pentru a se adăposti. Conflictul a provocat deja peste 1.300 de victime, iar autoritățile iraniene au declarat că numeroase obiective civile, inclusiv școli și spitale, au fost lovite. Ministerul Sănătății din Iran a raportat că peste 30 de spitale și centre medicale au fost avariate, în timp ce echipele de salvare continuă să caute supraviețuitori printre ruinele clădirilor distruse. Situația umanitară se agravează rapid, iar numărul persoanelor strămutate ar putea crește dacă atacurile continuă.
Mai multe bombe capabile să distrugă buncări au fost încărcate pe avioane americane la o bază aeriană din Marea Britanie, relatează Al Jazeera. Trei bombardiere americane B-1B Lancer au aterizat la baza aeriană RAF Fairford din Marea Britanie după ceea ce ar fi fost prima misiune de atac a Statelor Unite ale Americii împotriva Iranului lansată de pe teritoriul britanic în timpul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Jurnaliștii au observat echipe la sol pregătind bombe capabile să distrugă buncăre, echipate cu sisteme de ghidare JDAM, care transformă bombele obișnuite în arme de mare precizie. Inițial, premierul britanic Keir Starmer a refuzat permisiunea pentru folosirea bazelor britanice în atacuri asupra Iranului, dar ulterior a aprobat utilizarea lor în scopuri „defensive”, după ce o dronă a lovit o bază britanică din Cipru. Implicarea bazei RAF Fairford sugerează însă un rol tot mai activ al Marii Britanii în operațiunile aeriene americane.
Ministrul britanic al apărării a declarat că „mâna ascunsă” a președintelui rus se află în spatele tacticilor cu drone ale autorităților iraniene, potrivit The Guardian. Conform oficialilor militari britanici, oficialii iranieni și grupările aliate au început să adopte strategii utilizate de Rusia în războiul din Ucraina, în special în folosirea dronelor Shahed. De la începutul conflictului cu Statele Unite ale Americii și Israel, liderii iranieni au lansat peste 2.000 de astfel de drone în regiune. Specialiștii au declarat că oficialii ruși ar fi oferit autorităților iraniene sfaturi tactice despre modul de operare al dronelor, inclusiv zborul la altitudini mai joase pentru a evita apărarea antiaeriană. În timpul unui atac recent, mai multe drone au lovit o bază militară occidentală din Erbil, Irak, unde se aflau și militari britanici, însă nu au existat victime. Oficialii au avertizat că situația rămâne tensionată, iar închiderea Strâmtorii Hormuz ar putea afecta piața globală a petrolului.
Liderii americani au lansat o investigație asupra partenerilor comerciali, inclusiv Uniunea Europeană, China și India, relatează BBC. Oficialii americani au lansat o nouă investigație privind practicile comerciale ale unor parteneri economici importanți, după ce Curtea Supremă a anulat o parte esențială a politicii tarifare promovate de președintele american Donald Trump. Reprezentantul pentru comerț al Statelor Unite ale Americii, Jamieson Greer, a anunțat că ancheta, desfășurată în baza Secțiunii 301, vizează state precum China, membrii Uniunii Europeane, India, Japonia, Coreea de Sud și Mexic, dar și alte economii din Asia și Europa. Dacă investigația va demonstra existența unor practici comerciale neloiale, liderii de la Washington pot impune noi taxe vamale asupra importurilor provenite din aceste țări până în această vară. Oficialii americani susțin că măsura este necesară pentru a proteja industria națională de efectele supraproducției și ale exporturilor excesive din alte state. Ancheta are loc și în contextul pregătirii unor discuții comerciale importante între oficiali americani și chinezi.
Nouăsprezece persoane au fost condamnate la închisoare pentru atacul mortal de la un concert din Moscova, conform BBC. Un tribunal militar din Rusia a condamnat 19 persoane pentru atacul armat din sala de concerte Crocus City Hall din apropierea Moscovei. Patru dintre atacatori au primit pedepse cu închisoarea pe viață, iar alți 11 complici au primit aceeași sentință pentru că au oferit sprijin logistic, bani sau arme. Alte patru persoane au fost condamnate la pedepse între 19 și 22 de ani de închisoare pentru implicarea lor indirectă, inclusiv pentru furnizarea unei mașini și a unei locuințe pentru atacatori. Atacul a început când mai mulți bărbați înarmați au deschis focul asupra mulțimii la un concert, după care au incendiat clădirea, provocând prăbușirea acoperișului. În urma atacului au murit 149 de persoane și peste 500 au fost rănite. Organizația Statul Islamic a revendicat atentatul, însă autoritățile ruse au acuzat și Ucraina, acuzație respinsă ferm de autoritățile de la Kiev.
Raportul Agenției Internaționale pentru Energie a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu provoacă cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței globale, prezintă Reuters. Din cauza conflictului și a blocării strâmtorii Hormuz, cetățenii din țările din Golf au redus producția totală de petrol cu cel puțin 10 mb/zi. Din cauza imposibilității de a exporta, rezervoarele de stocare din statele din Golf s-au umplut rapid, iar producătorii au fost nevoiți să reducă sau chiar să oprească extracția. Reduceri majore de producție sunt estimate în Irak, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Mai multe rafinării au fost închise fie după atacuri, fie din motive de siguranță, iar alte rafinării au fost obligate să își reducă activitatea deoarece nu mai pot exporta produsele. O parte din această scădere a fost compensată de creșterea producției din unele țări din afara OPEC+, printre care Kazahstan și Rusia.
O persoană a intrat cu mașina în zidul unei sinagogi din statul Michigan, declara BBC. Poliția a primit informații că persoana avea asupra sa o armă de foc. Acesta a intrat cu autoturismul în Temple Israel din suburbia West Bloomfield a orașului Detroit. Clădirea a fost evacuată, iar școlile din apropiere au fost închise. Nu au fost victime, cu excepția atacatorul a decedat. Autoritățile federale au trimis agenți FBI. În jurul templului s-a constituit una dintre cele mai mari congregații evreiești reformate din Statele Unite. Membrii Federației Evreiești din Detroit a făcut apel la membrii comunității să evite zona și să limiteze intrările și ieșirile din celelalte obiective evreiești.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Iranian, Esmaeil Baqaei, a acuzat liderii Uniuniunii Europeane de „complicitate” în războiul dintre SUA și Israel împotriva cetățenilor Teheranului, afirmă Politico. „Indiferența și acceptarea Uniunii Europene în fața agresiunii, brutalității și atrocităților comise de SUA și Israel nu reprezintă altceva decât complicitate”, a declarat diplomatul într-o postare pe platforma X. Liderii UE au adoptat poziții diferite cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „nu ar trebui să se verse lacrimi” pentru căderea regimului iranian, în timp ce președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că atacurile întreprinse de președintele american Donald Trump și de președintele israelian Benjamin Netanyahu a stârnit și mai multă instabilitate în Orientul Mijlociu. Liderii spanioli au fost printre cei mai vehemenți critici ai acțiunii militare.
Diverși oficiali americani au explicat sub protecția anonimatului că serviciile de informații americane au raportat faptul că a rămas în mare parte intactă conducerea Iranului și nu va risca să se prăbușească prea curând, după aproape două săptămâni de bombardamente neîncetate din partea armatelor SUA și a Israelului, notifică Reuters. “O multitudine de rapoarte oferă analize consecvente conform cărora regimul nu este în pericol de prăbușire și își păstrează controlul asupra populației iraniene”, a declarat unul dintre oficiali. Evaluările au fost realizate chiar și după uciderea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a fost omorât pe 28 februarie, în prima zi a atacurilor lansate de forțele armate ale SUA și Israelului. În ciuda acestei lovituri majore pentru conducerea iraniană, structurile de putere ale regimului au rămas funcționale. Gardienii Revoluției și liderii interimari care au preluat conducerea după moartea lui Khamenei au continuat să controleze statul, în contextul în care Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, a fost ales drept noul conducător al Iranului. Pe fondul creșterii presiunii politice din cauza majorării prețurilor petrolului, președintele Donald Trump a sugerat că va pune capăt ”în curând” celei mai mari operațiuni militare americane de după 2003.
Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că a fost o greșeală din partea sa să-l numească pe Peter Mandelson ambasador al Marii Britanii la Washington, pe fondul cazului celebru a lui Jeffrey Epstein, dezvăluie Politico. În prima sa declarație publică de la publicarea dosarelor Mandelson, premierul britanic și-a repetat scuzele față de victimele infractorului Jeffrey Epstein, după ce l-a ales pe Mandelson ca diplomat de rangul cel mai înalt al Regatului Unit, în ciuda prieteniei sale de lungă durată cu acest personaj. O serie de documente publicate anterior au arătat că premierul a fost avertizat cu privire la „riscurile reputaționale” pe care le presupunea numirea lui Mandelson. Consilierul său pentru securitate națională, Jonathan Powell, a declarat că procesul a fost „ciudat de grăbit”. Mandelson a demisionat din Camera Lorzilor și din Partidul Laburist luna trecută.
