Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea Andrei Cuciureanu și Theodora Cristea
Turcia a reluat contactul diplomatic cu Egipt după 8 ani de la tăierea legăturilor cu statul african, decizie ce venea în urma unei lovituri de stat, condusă de Abdel Fattah al-Sisi, ce avea să-l înlăture de la conducerea statului pe liderul susținut de Ankara, Mohamed Morsi, raportează Reuters. Dezghețarea relațiilor dintre cele două țări poate avea efecte majore asupra Orientului Mijlociu, întrucât ambele state au depus nenumărate eforturi pentru a-și mări sferele de influență. La acest moment, punctele focale ale discuțiilor între cei doi actori internaționali țin de cooperare economică, politică și diplomatică. Totodată, Liga Arabă refuză intervenția armatei turce în Siria, Irak sau Libia, iar de partea cealaltă Turcia Ankara refuză demararea discuțiilor referitoare la granițele maritime ale Egiptului în Marea Mediterană.
Magazinele și firmele ce aparțin Franței au devenit noua țintă a protestatarilor senegalezi în cadrul manifestațiilor împotriva guvernului, protestele fiind cauzate de degradarea rapidă situației economice din Senegal, de arestul liderului opoziției, Ousmane Sonko, și de impunerea măsurilor deosebit de stricte pentru combaterea Covid-19, relatează Al Jazeera. Prezența fostei puteri coloniale este resimțită intens în statul african, întrucât cea mai mare ambasadă a Franței în Africa, la Sud de Sahara, este în Dakar, armata franceză patrulează zilnic străzile capitalei, moneda folosită este francul (CFA), aceeași monedă ca în era colonială, iar limba oficială a Senegalului este franceza. Revolta condusă de tineri are la bază retorica agresivă „anti-franceză” promovată de Ousmane Sonko, bazată pe lipsa de beneficii pe care le are fosta colonie în relaționarea cu statul european.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz a sugerat faptul că unele țări europene beneficiază de mai multe doze de vaccin decât ar fi fost îndreptățite să primească, acuzând Malta și Olanda de folosirea unor „contracte secrete”, nerespectând astfel regulile Uniunii Europene, conform Al Jazeera. Declarațiile liderului european se bazează pe diferențele semnificative în numărul de doze de vaccin distribuite între membrii UE, Malta profitând de un număr de trei ori mai mare de vaccinuri pe cap de locuitor decât Bulgaria, iar Olanda primind mai multe doze decât Germania și de două ori mai multe decât Croația. Uniunea Europeană nu a reușit să furnizeze și să livreze vaccinuri pentru statele membre la același ritm cu care au operat Statele Unite ale Americii și Regatul Unit, acesta fiind principalul motiv pentru criticile la scenă deschisă din partea liderilor europeni și a neliniștii publice, în rândul cetățenilor. ,,Aceste acțiuni se află în neconcordanță cu obiectivele politice ale Uniunii Europene’’, a adăugat Kurz.
Organizația Mondială a Sănătății a negat orice legătură dintre vaccinul AstraZeneca și formarea de cheaguri de sânge, declarațiile venind în urma întreruperii programului de vaccinare și a opririi utilizării unor loturi de vaccin în mai multe țări europene, informează BBC. Aproximativ 5 milioane de europeni au primit deja vaccinul AstraZeneca, iar dintre aceștia 31 de persoane au dezvoltat cheaguri de sange după administrarea vaccinului, în timp ce un bărbat de 50 de ani din Italia a decedat în urma unei tromboze venoase profunde. Agenția Europeană a Medicamentului reconfirmă siguranța vaccinului, declarând că beneficiile acestuia depășesc posibilele riscuri, în timp ce AstraZeneca sprijină acest argument prin rezultatele pozitive ale testelor clinice efectuate. Țări precum Germania, Australia, Mexic și statele membre ale Regatului Unit continuă planul de vaccinare prestabilit.
Delegatul special al SUA în Yemen, Tim Lenderking, a declarat că o propunere pentru armistițiu a fost sugerată liderilor Houthi, dar grupul a preferat continuarea demersurilor militare în cadrul conflictului ce este considerat un război dus prin intermediari între Arabia Saudită și Iran, început acum 6 ani, raportează Reuters. Grupul Houthi a ajuns la conducerea Yemenului după o incursiune militară în anul 2015 prin care a fost deturnată conducerea de la acea vreme, situația escaladând odată cu începerea intervențiilor pentru cucerirea regiunii Marib, aceasta beneficiind de resurse impresionante în materie de gaze naturale. Statele Unite au preluat angajamentul de a stabiliza zona de conflict, în timp ce ONU avertizează că situația se poate deteriora drastic, fiind puse în pericol milioane de vieți. Situația din Yemen a fost declarată de ONU ca fiind cea mai mare criză umanitară din lume.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a anunțat că va ordona conducerii statelor să se asigure că toți americanii sunt eligibili pentru vaccinare împotriva Covid-19 până pe 1 mai, conform Deutsche Welle. Declarația lui Joe Biden a avut loc la un an distanță de ziua în care Organizația Mondială a Sănătății a numit oficial criza epidemiologică coronavirus drept ,,pandemie”, acesta fiind primul său anunț către populație, la o oră de maximă audiență, de la începutul mandatului prezidențial. Biden a declarat că administrația sa va avea îndeajuns de multe doze de vaccin pentru orice american până la finalul lunii mai, întrucât Casa Albă a ajuns la o înțelegere cu producătorii vaccinului Johnson & Johnson, care necesită o singură doză, pentru a accelera procesul de producție și distribuire al acestuia. Continuând în același ritm, administrația Biden va aloca 100 de milioane de doze de vaccin în primele 60 de zile în funcție, depășindu-și obiectivul inițial de 100 de zile.
Marea Britanie și-a sfătuit cetățenii să părăsească Myanmar din cauza violenței autorităților contra protestelor zilnice, raportează Deutsche Welle. Ministrul de Externe al Marii Britanii a emis avertismentul ca urmare a declarației ONU conform căreia junta militară din Myanmar cel mai probabil comite ,,crime împotriva umanității” în încercarea de a menține controlul asupra țării. Raportorul Special ONU pentru drepturile omului în Myanmar, Thomas Andrews, a prezentat o analiza a crizei, în care susține că acțiunile ilegale ale autorităților par a fi executate cu aprobarea conducerii superioare, inclusiv liderul juntei, Min Aung Hlaing. Cetățenii britanici au fost îndemnați să părăsească țara prin zboruri comerciale sau de evacuare, și în caz contrar, să nu își părăsească locuințele decât pentru nevoi esențiale. Răspunsul autorităților la protestele împotriva loviturii de stat devin din ce în ce mai violente, joi fiind înregistrate cel puțin nouă decese, cinci dintre oameni fiind împușcați în cap, conform martorilor.
Exporturile din Marea Britanie către Uniunea Europeană au scăzut cu 40.7% în luna ianuarie și importurile cu 28.8%, conform unui nou raport al Biroului Național de Statistică, relatează BBC. Scăderea este cea mai dramatică din 1997, când BNS a început să țină evidența, și prima scădere de cand noile reguli comerciale dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană au intrat în vigoare. În același timp, noi statistici arată că economia britanică a scăzut cu 2.9% în ianuarie, în cadrul celui de-al treilea lockdown, și per total economia este cu 9% mai slabă decât era înainte de pandemie. Suren Thiru, liderul departamentului de economie al Camerei de Comerț, a declarat că primul trimestru al anului va fi unul greu pentru Marea Britanie din punct de vedere al comerțului cu Uniunea Europeană, datorită unei combinatii unice de factori printre care stocarea în anticiparea încheierii perioadei de negocieri între Marea Britanie și Uniunea Europeană, lockdown-urile datorate pandemiei de Covid-19 din întregul continent și perioada de acomodare cu noile reguli de comerț pentru toate afacerile britanice. Experții citați de aceeași sursă consideră totuși că odată cu ușurarea restricțiilor împotriva virusului, economia își va reveni cu usurință.
Guvernul italian a aprobat măsuri noi stricte anti-Covid într-un efort de a încetini răspândirea virusului, afirmă The Guardian. Noile măsuri pot ajunge să afecteze circa jumătate din teritoriul țării, inclusiv în regiunea Lazio, care cuprinde și capitala Roma, care intră în carantină începând de la începutul săptămânii viitoare. Regulile presupun ca orice regiune care depășește 250 de cazuri noi la 100,000 de locuitori să fie declarată o ,,zonă roșie”, aceasta urmând să intre în lockdown. Italia a înregistrat 26.824 de cazuri noi și 380 de decese doar vineri. Regiunile Lombardia, Lazio, Emilia-Romagna, Friuli Venezia Guilia, Veneto, Piemont, Puglia, Merche și Trento vor urmări protocolul începând de luni. Restricțiile vor fi valabile până în weekendul de Paști, din 2-4 aprilie, timp în care întreaga țară va fi considerată drept zonă roșie. Primul-ministrul Mario Draghi a declarat că măsurile vor fi acompaniate de suport financiar pentru familii și afaceri, și accelerarea programului de vaccinare, ceea ce în sine ,,oferă speranță pentru o ieșire din pandemie”.
Orașul Minneapolis va plăti 27 de milioane de dolari pentru a soluționa procesul civil al familiei lui George Floyd, anunță Deutsche Welle. Avocații familiei Floyd au declarat că suma este cea mai substanțială soluționare oferită înainte de judecată într-un caz de omor din neglijență din istoria americană. În timp ce procesul împotriva ofițerului de poliție acuzat pentru uciderea lui Floyd încă așteaptă selectarea a șase din doisprezece jurați, cu prima audiere programată pentru 29 martie, plata ,,conferă o măsură de dreptate semnificativă, importantă și necesară”. Din cei 27 de milioane de dolari, 500.000 sunt rezervați pentru cartierul din sudul orașului Minneapolis în care George a murit, care a devenit un loc simbolic pentru comunitate. Moartea lui Floyd a stârnit proteste în întreaga țară și chiar și la nivel internațional, cazul fiind unul cunoscut global.
