Material realizat de Ioana Vințeler și Răzvan Rocaș
Decizia organizației Trump de a transfera până la Ziua Inaugurării veniturile președintelui-ales Trump în posesia fiilor săi a stârnit reacții controversate, relatează BBC. Organizația Trump reprezintă o companie umbrelă pentru sute de investiții în imobiliare, branduri și alte afaceri. Mișcarea ascendentă a capitalului a sporit, în decursul timpului, resursele financiare ale actualului președinte american. Clauza retribuțiilor din constituția Statelor Unite prevede necesitatea desprinderii de afacerile ce suplimentează veniturile președintelui. Conform BBC, organizația Trump periclitează această clauză constituțională. Soluția propulsată de avocații lui Trump constă în transferul direct al bunurilor corporative în posesia fiilor săi, Donald și Eric. Acest aranjament nu va diminua conflictul de interese, întrucât Trump va putea interveni în disputele decizionale ce vor interveni în cadrul organizației. „Acest plan nu se încadrează în tiparul standard al mandatelor prezidențiale din ultimii 40 de ani”, a declarat Walter Shaub, unul dintre reprezentanții Oficiului de etică al guvernului. Incompatibilitatea planului cu amendamentele constituționale a stârnit zeci de reacții din partea apărătorilor constituției.
Actorul Robert De Niro a glorificat discursul ținut de Meryl Streep în cadrul Globurilor de Aur, spun cei de la The Telegraph. Meryl Streep a ținut un discurs în care a criticat poziția președintelui-ales, Donald Trump, evidențiind fragilitatea sistemului de guvernământ. „Violența incită la violență. Atunci când oamenii puternici se folosesc de funcțiile lor pentru a-i batjocori pe ceilalți, suntem pierduți,”, a declarat Meryl Streep. Robert De Niro, care și-a exprimat antipatia față de Donald Trump, a afirmat că vocea actriței i-a inspirat și pe ceilalți să vorbească. ” A fost nevoie ca acele cuvinte să fie rostite,” a declarat De Niro într-o scrisoare adresată actriței Streep.
Începând cu luna martie, Germania va începe să redirecționeze refugiații în direcția Greciei, conform Al Jazeera. După 5 ani în care astfel de transferuri au devenit inactive din cauza condițiilor nefavorabile din Grecia, oficialitățile germane au decis reactivarea legăturilor. Regula Dublin a Uniunii Europene va intra din nou în vigoare din luna martie. Conform acesteia, refugiații trebuie să aplice pentru azil în cele mai apropiate lor state membre , de regulă Grecia, Italia și Bulgaria. Dacă această regulă va fi adoptată, toți refugiații vor fi returnați în primul port de apel al U.E. „Conform recomandărilor Comisiei Europene, Germania crede că asemenea transferuri vor fi posibile începând cu 15 martie,”, a declarat Tobias Plate, purtătorul de cuvânt al Ministrul de Interne al Germaniei.
Au fost înregistrate atacuri aeriene în Siria în ciuda suspendării temporare a actelor de violență, relatează The New York Times. Conform reprezentantului ONU în Siria, armistițiul recent negociat în zonă a fost în mare parte respectat, cu excepția unor agresiuni în nordul orașului Alep. Activiștii opoziției guvernamentale au declarat că au avut loc mai multe atacuri aeriene asupra nordului orașului, inclusiv câteva atacuri guvernamentale. Șase civili au fost uciși în ultima perioadă din cauza acestor acte de violență. Luptele din Damasc, care au lăsat 5.5 milioane oameni fără rezerve de apă din 22 decembrie 2016, îngrijorează autoritățile. Deficitul de apă potabilă afectează milioane de oameni, declară cei de la ONU. Liderul celei mai mari grupări de rebeli, Ahrar al-Sham, a susținut că aceste acte de violență marchează declinul armistițiului.
Legiuitorii nigerieni au votat astăzi pentru oferirea de azil conducătorului Gambiei , spun cei de la The New York Times. Muhammadu Buhari, conducătorul Nigeriei, a declarat că scopul acestei decizii este încercarea de a stabili o cale cât mai diplomatică pentru criza Gambiei. Deși mulți percep această decizie ca fiind un evident sprijin al dictaturii, Muhammadu neagă aceste acuzații. Yahya Jammeh, al cărui mandat va expira săptămâna viitoare, a refuzat să-și accepte înfrângerea în alegerile prezidențiale, iar posibilitatea refugierii în interiorul Nigeriei i-ar oferi securitatea de care are nevoie. Comunitatea Economică a Africii de Vest a declarat că forțele militare sunt pregătite în cazul în care Jammeh va continua să refuze abdicarea.
Reprezentanți din Marea Britanie, Grecia și Turcia s-au întâlnit pentru a discuta problema reunificării Ciprului, informează Reuters. Pentru prima dată în ultimele decenii, oficiali din cele trei țări au discutat tratatul încheiat în 1960, motiv folosit în trecut de cel puțin unul dintre state pentru a interveni pe insula din Marea Mediterană. Ciprioții greci și aliatul lor, Grecia, cer dizolvarea organizării de securitate din prezent, pe când ciprioții turci, împreună cu Turcia, susțin menținerea ei. Cipru a fost împărțit de o invazie turcă în anul 1974, ca urmare a unei lovituri de stat orchestrată de armata condusă pe atunci de Grecia. De atunci și până acum a rămas separat, ciprioții turci aflându-se în nordul insulei, iar ciprioții greci situându-se în sudul insulei. Conferința de la Geneva este prezidată de noul Secretar General al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, fiind prima sa implicare într-un conflict major.
Conform declarațiilor de la Kremlin, venirea a zeci de mii de soldați americani în Polonia reprezintă o amenințare la securitatea națională, relatează Al Jazeera. Este una dintre cele mai mari desfășurări ale forțelor Statelor Unite de la Războiul Rece, fiind estimată prezența a 3.000 de detașamente și echipament greu, care vor fi lansate în Polonia și în alte membre NATO din apropiere prin rotație. „Această operațiune ne amenință interesele și securitatea,” a declarat Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Misiunea Atlantic Resolve, care a fost acceptată la summit-ul NATO din 2016, reprezintă o serie de măsuri conduse de administrația fostului președinte Barack Obama, cu scopul de a-i calma pe aliații Statelor Unite după ce Rusia și-a anexat regiunea Crimeea în 2014. Acțiunile Rusiei a alarmat statele aflate în Peninsula Baltică, temându-se că ar putea fi următoarele ținte ale presiunii și intervenției ruse, de vreme ce Moscova și-a întărit prezența în Marea Baltică în ultimii doi ani.
Primul avion Airbus pentru pasageri a aterizat în Teheran, în urma încheierii acordului nuclear dintre Iran și statele mari ale lumii, informează Al Jazeera. Noul avion cu reacție A321 a aterizat pe Aeroportul Internațional Mehrabad din Teheran, venind din Toulouse, orașul unde se află sediul companiei Airbus. Farhad Parvaresh, șeful IranAir, a descris evenimentul ca fiind o „zi însorită” pentru relațiile dintre Iran și Europa, și, de asemenea, o zi memorabilă pentru aviația națiunii iraniene, care numără o populație de 80 de milioane. Avionul de 189 de locuri este primul dintre cele 100 de avioane comandate de la Airbus. De asemenea, Iranul a mai comandat alte 80 de aeronave de la Boening și este în ultima fază de negocieri pentru 20 de turbopropulsoare. Având în vedere ani de izolare ai Iranului, livrarea celor de la Airbus reprezintă prima achiziție directă din partea unui producător occidental din anul 1979, alta decât înlocuirea unui avion cu reacție Airbus doborât de Marina Statelor Unite din 1988.
Autoritățile din Africa de Sud au declarat că islamofobia a stat la baza a două atacuri separate asupra a două moschei din Cape Town, potrivit Al Jazeera. Atacul de luni, unde a fost găsit sânge pe pereții unei moschei din Kalk Bay a avut legătură cu un alt atac, petrecut în Simon’s Town, la o distanță de 15 kilometri, unde un rât de porc a fost lăsat la intrare. „Ambele atacuri au folosit în mod calculat metode islamofobe.”, este redat într-o declarație. Achmat Sity, imamul Moscheei Kalk Bay, veche de 110 ani, a sfătuit credincioșii să rămână calmi şi a făcut apel la unitate. „Această moschee a fost aici pentru 100 de ani şi acum este prima dată când un astfel de incident are loc.” Profanarea vine la mai puţin de o săptămână după ce un locuitor alb al provinciei Western Cape a postat un mesaj pe o pagină de Facebook a comunității, prin care cerea arderea moscheii. Musulmanii reprezintă un procent de 1.5 din populația de 55 de milioane a Africii de Sud, ocupând poziții importante în politică, educație și altele.
Candidatul de extremă dreapta pentru președinția Franței, Marine Le Pen, a fost surprinsă în interiorul clădirii Trump Tower, relatează Reuters. Purtătorul de cuvânt al președintelui ales Donald Trump a declarat că aceasta nu s-a întâlnit cu el sau cu echipa sa. „Nici o întâlnire cu cineva. Este o clădire publică.” Le Pen, liderul Frontului National, cu viziuni împotriva imigranților şi a Uniunii Europene, a fost văzută intrând într-un lift din clădire. Mai devreme, ea a fost văzută alături de alți trei bărbați şi a refuzat să declare de ce se află acolo. Cele trei persoane care o acompaniau ar fi fost Louis Aliot, partenerul ei și vice-președintele Frontului National; Ludovic Le Danne, consultantul ei privind afacerile internaționale; și omul de afaceri italian, George Lombardi, prieten cu Trump, care locuiește în Trump Tower. Vara trecută, Le Pen a declarat unei reviste franceze că dacă ar fi fost născută în America, ar fi votat pentru Trump, în detrimentul lui Clinton. La o săptămână după victoria lui Trump în SUA, candidatul francez a declarat că ea, Trump şi Vladimir Putin „ar fi buni pentru pacea mondială.”