Material realizat de Brădoaia Alexia și Filip Nicole Ashley
Procurorii Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a efectuat percheziții la mai multe clădiri folosite de Comisia Europeană, în capitala Belgiei, inclusiv la sediul departamentului de buget al instituției, raportează The Guardian. EPPO a confirmat că adună probe într-o anchetă în curs, care se referă la achiziția prin care, în urmă cu doi ani, fondul suveran belgian de investiții a preluat 23 de clădiri, în schimbul a 900 de milioane de euro. La vremea respectivă, comisar european pentru Buget era Johannes Hahn, iar executivul european a transmis că tranzacția respectă regulamentul financiar european. Comisia Europeană a transmis că este la curent cu ancheta și că vânzarea clădirilor a urmat procedurile și protocoalele stabilite. Instituția a precizat că va coopera pe deplin cu EPPO și cu autoritățile belgiene. Vânzarea clădirilor a fost justificată de Comisie prin reducerea necesarului de spații de birouri după pandemia de Covid-19, în contextul creșterii muncii la distanță. Planul instituției este de a ocupa mai puține clădiri, dar mai eficiente energetic. Fondul suveran belgian a anunțat că intenționează să renoveze imobilele pentru a le face mai sustenabile și ulterior să le reintroducă pe piață, inclusiv pentru activități comerciale și locuințe.
Administrația Trump a decis să retragă majoritatea agenților ICE din Minnesota, descrie Politico. Tom Homan, responsabilul Casei Albe pentru securitatea frontierelor, a făcut anunțul în cadrul unei conferințe de presă, când a precizat că “o retragere semnificativă” a agenților serviciului de imigrări (ICE) din Minnesota a fost în desfășurare și va continua. Totuși, o parte dintre ofițeri va rămâne în puncte strategice ale statului. Homan a precizat că el este cel care a propus încheierea operațiunii, invocând arestarea unor persoane considerate “amenințări la adresa siguranței publice”, iar președintele Donald Trump și-a dat acordul. În cadrul aceluiași discurs, responsabilul Casei Albe pentru securitatea frontierelor a negat că agenții ICE au intrat până acum în biserici sau școli pentru a face arestări.
Poliția din Paris a reținut zece persoane suspectate că au coordonat o amplă schemă de fraudă cu bilete la Muzeul Luvru, prezintă Euronews. Printre suspecții reținuți s-au numărat angajați ai muzeului și ghizi turistici care au vizat vizitatori chinezi în cadrul escrocheriei, ce au fost implicați în vânzarea de bilete false de intrare și suprarezervarea tururilor ghidate. Potrivit publicației franceze Le Parisien, poliția a reținut suspecții, după ce conducerea Luvrului a semnalat „nereguli”. De asemenea, au fost confiscate trei vehicule, împreună cu 130.000 de euro în numerar, aproape 200.000 de euro din conturi bancare și mai multe casete de valori care au conținut sume importante de bani. Într-un comunicat, conducerea muzeului a declarat că a „implementat un plan structurat de combatere a fraudei, bazat pe cartografierea riscurilor de fraudă, un set de măsuri preventive și corective (juridice, tehnice și de control), precum și monitorizarea rezultatelor”.
Poliția din Norvegia a percheziționat proprietăți care aparțin fostului prim-ministru Thorbjørn Jagland, după lansarea unei anchete de corupție privind relațiile sale cu Jeffrey Epstein, relatează Euronews. Investigația a început după ce documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA au sugerat că el și familia sa au stat sau și-au petrecut vacanțele alături de Epstein între 2011 și 2018, perioadă în care prezida Comitetul Nobel, și era totodată secretar general al Consiliului Europei. Poliția din cadrul unității specializate în infracțiuni economice, Okokrim, „desfășoară în prezent percheziții la reședința și proprietățile de vacanță ale lui Thorbjørn Jagland”, a declarat avocatul său, Anders Brosveet, într-un comunicat. Liderii Consiliului Europei au anunțat că a dat curs unei solicitări din partea autorităților norvegiene de a-i ridica lui Jagland imunitatea juridică de care beneficiase anterior.
Liderii europeni s-au reunit la Castelul Alden-Biesen din Belgia, pentru un summit informal pe temele modalităților de relansare a economiei blocului comunitar, de eliminare a barierelor de reglementare și de atragere a investițiilor, pentru a face față concurenței din partea decidenților SUA și a Chinei, arată Politico. Printre subiectele discutate a fost ideea produselor “Made in Europe”. Noua definiție nu va include doar produsele făcute în UE, ci și produsele realizate cu țări partenere, care împărtășesc valori similare. Ideea “Made in Europe” a fost lansată de un comisar european francez, care a propus ca UE să se concentreze prioritar pe companiile care produc la nivelul spațiului comunitar. Oficialii francezi au susținut că “preferința europeană” să se aplice doar țărilor din Spațiul Economic European (SEE) și celor care oferă reciprocitate în acest sens. Liderii germani, în schimb, vor ca această abordare să includă țări care au acorduri comerciale cu UE și alte state considerate “asemănătoare ca valori”.
Conform unui sondaj realizat de Politico, cetățenii din Germania, Franța, Regatul Unit și Canada, aliați-cheie ai SUA, și-au pierdut încrederea în americani, atât ca factor de descurajare militară, cât și ca forță democratică, pe fondul tensiunilor generate de Administrația Trump, conform Politico. Majoritatea consideră că relațiile ar putea fi remediate după încheierea mandatului președintelui Donald Trump. În Germania, jumătate dintre persoanele chestionate au declarat că SUA sunt un partener nesigur, mai degrabă decât unul de încredere, iar în Canada procentul atinge 57%. În Franța, ponderea celor care percep SUA drept un aliat nesigur este de peste două ori mai mare decât a celor care consideră contrariul. Credibilitatea americană este cea mai ridicată în Marea Britanie, însă doar prin comparație – 35% dintre britanici au spus că SUA reprezintă un aliat de încredere, în timp ce 39% le consideră nesigure. Sondajul a arătat și o scădere a încrederii în puterea militară americană ca factor de descurajare. În Franța și Germania, multe dintre persoanele chestionate au declarat că nu cred că potențialii inamici ar fi descurajați să le atace din cauza relației cu SUA. În Marea Britanie, procentul celor care consideră că SUA reprezintă un factor eficient de descurajare a scăzut cu 10% într-un singur an.
Președintele SUA, Donald Trump, a decis prin ordin executiv ca Pentagonul să achiziționeze electricitate generată de termocentrale pe cărbune, relatează Al Jazeera. Documentul solicită semnarea unor contracte pe termen lung și acordarea priorității „conservării și folosirii strategice” a resurselor pe bază de cărbune, fără a indica volumele sau cheltuielile. Trump a anunțat, de asemenea, alocări de 175 de milioane de dolari pentru modernizarea a șase unități din Carolina de Nord, Ohio, Virginia de Vest, Kentucky și Virginia. Decizia apare în condițiile în care extracția de cărbune a scăzut la sub jumătate comparativ cu nivelul din 2008, iar analize recente indică faptul că aproape toate capacitățile sunt mai costisitoare decât alternativele regenerabile. În aceeași zi, Tennessee Valley Authority a aprobat extinderea funcționării a două centrale planificate pentru retragere.
Rusia pregătește evacuarea turiștilor săi din Cuba, după ce blocada petrolieră impusă de oficialii Statelor Unite a provocat o criză de combustibil pentru avioane, titrează Al Jazeera. Potrivit Rosaviația (Agenția Federală de Transport Aerian), companiile Rossiya Airlines și Nordwind și-au modificat programul, urmând să opereze curse de întoarcere din Havana și Varadero către Moscova pentru repatrierea vizitatorilor. Aproximativ 5.000 de ruși s-ar afla pe insulă, conform Asociației Turoperatorilor. Ministerul rus al Economiei le-a cerut cetățenilor să evite călătoriile, în timp ce ambasada de la Havana colaborează cu transportatorii și autoritățile cubaneze pentru revenirea acestora în siguranță. Presa rusă relatează că Moscova analizează și trimiterea de ajutoare umanitare constând în petrol și produse petroliere. Criza energetică a dus la pene de curent, reducerea transportului public și restricții pentru școli și instituții.
Mexicul a trimis două nave cu ajutoare umanitare care au acostat în portul capitalei Cubei, pe fondul crizei de combustibil accentuate de măsurile adoptate de Statele Unite pentru a limita livrările externe de petrol către insulă, relatează Al Jazeera. Una dintre nave, Papaloapan, a fost observată descărcând paleți în zona portuară, în timp ce trecătorii urmăreau operațiunile de pe faleză. Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a afirmat că acesta este doar primul transport și că sprijin suplimentar va fi expediat imediat ce vasele revin în țară, reiterând disponibilitatea de a facilita dialogul, dar insistând asupra respectării suveranității cubaneze. Între timp, restricțiile promovate de administrația condusă de Donald Trump au amplificat temerile privind o deteriorare rapidă a situației umanitare, în condițiile în care penele de curent, reducerea serviciilor și lipsa resurselor afectează deja viața cotidiană a populației.
Parlamentul din Portugalia a aprobat un proiect de lege care impune acordul explicit al părinților pentru ca adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani să poată accesa rețelele sociale, una dintre primele inițiative legislative de acest tip din Europa, indică Reuters. Propunerea, susținută de partidul de guvernământ, Partidul Social Democrat, urmărește protejarea minorilor de hărțuirea online, de conținutul dăunător și de persoanele rău intenționate. Consimțământul ar urma să fie acordat prin sistemul Digital Mobile Key, iar companiile tehnologice vor fi obligate să introducă mecanisme de verificare a vârstei compatibile. Textul, adoptat cu 148 de voturi pentru, 69 împotrivă și 13 abțineri, mai poate fi modificat înaintea votului final. Inițiatorii susțin că măsura acoperă un vid legislativ care a permis platformelor să stabilească unilateral regulile și avertizează că nerespectarea restricțiilor ar putea atrage amenzi de până la 2% din veniturile globale ale companiilor.
Premierul maghiar Viktor Orbán a declarat că ar fi „absurd” ca Uniunea Europeană să ceară înapoi cele 10 miliarde de euro deblocate pentru Ungaria, prezintă Politico. Reacția vine după ce un avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene a recomandat anularea deciziei prin care Comisia Europeană a permis plata banilor, anterior înghețați din cauza problemelor legate de statul de drept. Sesizarea a fost făcută de Parlamentul European, care acuză executivul european că a acționat pripit și insuficient justificat. Opinia juridică nu reprezintă verdictul final, dar cântărește mult în hotărârea ce va fi pronunțată în lunile următoare. Dacă judecătorii o vor urma, Comisia ar putea fi nevoită să recupereze sumele deja plătite sau să compenseze din alte fonduri destinate Budapestei.
