Material realizat de Mircea Andrei Macovei
Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, s-a întâlnit cu un emisar al Statelor Unite ale Americii, relatează Associated Press. Potrivit agenției de știri de stat Belta și a serviciului prezidențial de presă, Alexandr Lukașenko a purtat discuții cu trimisul președintelui american Donald Trump pentru Belarus, John Coale. „Se spune că lui Trump îi place lingușirea. Dar eu nu urmăresc să-l lingușesc. Vreau să spun că îmi plac foarte mult acțiunile sale din ultima vreme”, a declarat președintele Lukașenko. Discuțiile dintre cei doi oficiali au fost plănuite să se extindă și pentru ziua următoare. În urma ultimei întâlniri dintre Lukașenko și trimișii americani, unele dintre sancțiunile împotriva Belarusului au fost relaxate de Washington, iar peste 50 de deținuți politici au fost eliberați și aduși în Lituania. În total, Belarusul a eliberat peste 430 de prizonieri din luna iulie 2024, într-un efort considerat pe scară largă drept o încercare de apropiere de Occident. Un aliat apropiat al Federației Ruse, Belarus s-a confruntat cu izolarea și sancțiunile occidentale timp de ani de zile.
Laureata Premiului Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, a fost arestată de autoritățile Iranului, titrează Associated Press. O fundație care îi poartă numele a subliniat că aceasta a fost reținută în timp ce participa la o ceremonie de comemorare pentru un avocat pentru drepturile omului, Khosrow Alikordi, găsit recent decedat în circumstanțe neclare. Susținătorii acesteia au descris-o ca fiind „reținută violent astăzi de forțele de securitate și poliție”. Aceștia au punctat că și alți activiști participanți la ceremonie au fost arestați. Un oficial local ar fi recunoscut că au fost efectuate arestări, dar nu a numit-o în mod direct pe Narges Mohammadi. Aceasta fusese eliberată temporar din închisoare în luna decembrie 2024 în scopuri medicale. De profesie inginer, activista în vârstă de 53 de ani a fost închisă de 13 ori și condamnată de cinci ori. În total, aceasta a fost condamnată la peste 30 de ani de închisoare. Ultima sa încarcerare a început când a fost arestată în anul 2021, după ce a participat la o ceremonie de comemorare pentru o persoană ucisă în cadrul unor proteste naționale.
Fostul președinte al Irakului, Barham Salih, a fost numit noul șef al agenției ONU pentru refugiați, conform Le Monde. Acesta urmează să devină Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați la începutul anului viitor, înlocuindu-l pe Filippo Grandi, care părăsește această funcție după 10 ani. Agenția cu sediul la Geneva a fost afectată de reduceri drastice ale ajutorului internațional, pierzând aproape 5000 de locuri de muncă în acest an, mai mult de un sfert din forța sa de muncă. Barham Salih a fost mult timp un oficial de rang înalt al Uniunii Patriotice din Kurdistan (PUK), al doilea partid kurd irakian ca mărime. De asemenea, acesta a avut și o lungă carieră politică, care a inclus multiple funcții de conducere în guvernul irakian și în regiunea autonomă Kurdistan a țării, după invazia americană din anul 2003, care l-a îndepărtat pe Saddam Hussein. În anul 2018, acesta a devenit președintele Irakului, poziție pe care a ocupat-o până în anul 2022.
Papa Leon al XIV-lea a îndemnat serviciile de informații italiene să evite denigrarea personalităților publice și a jurnaliștilor, notează Reuters. În cadrul unui discurs susținut la o ceremonie menită să marcheze centenarul serviciului de spionaj italian, pontiful a lăudat rolul acestuia în protejarea securității naționale, inclusiv la Vatican, dar a subliniat că acesta trebuie să fie ghidat de lege și etică. Papa Leon al XIV-lea a punctat că abuzul de materiale confidențiale riscă să submineze democrația și încrederea publică. Apelul suveranului pontif a avut loc pe fondul unei examinări sporite a agențiilor de securitate italiene în urma recentelor scandaluri de supraveghere care au implicat programe spion și presupuse piratări ale telefoanelor reporterilor și activiștilor pentru drepturile omului. Parlamentul italian a dezvăluit în acest an că guvernul a folosit programe spion fabricate în Israel pentru a sparge telefoanele mai multor persoane, inclusiv Luca Casarini și Giuseppe Caccia, fondatorii Mediterranea Saving Humans, un ONG care încearcă să protejeze refugiații care traversează Marea Mediterană. Predecesorul lui Leon al XIV-lea, Francisc, a susținut activitatea acestui ONG și a fost deseori în contact cu Luca Casarini.
Președintele Turkmenistanului, Serdar Berdymukhamedov, a făcut aluzie la posibile reforme politice, informează Reuters. Acesta a avut o serie de comentarii apărute în ziarul de stat Turkmenistan Today, în onoarea celei de-a 30-a aniversări a declarației de neutralitate a fostei națiuni sovietice. „Desfășurăm o muncă extinsă menită să transforme țara noastră neutră într-un stat puternic, democratic și de drept, unde cetățenii trăiesc o viață fericită”, a declarat președintele Berdymukhamedov, fără însă a oferi mai multe detalii. Articolul de presă a fost publicat în ajunul unui forum din capitala Așgabat, dedicat neutralității internaționale a statului central-asiatic. Printre participanți s-au numărat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian. Turkmenistan s-a declarat în mod oficial neutru în anul 1995, sub primul său președinte, Saparmurat Niyazov, care a respins atât influența occidentală, cât și pe cea rusă. De când i-a succedat tatălui său ca președinte în anul 2022, Serdar Berdymukhamedov a semnalat o oarecare deschidere, reducând restricțiile interne și declarând o dorință de aderare la organismele internaționale.
Politicall.ro Educare prin informare
