Material realizat de Cristian Baciu și Carmen Toader
Ministerul de externe iranian a declarat că este pregătit de război, ca răspuns la amenințările cu intervenția militară ale lui Donald Trump, relatează Euronews. Trump a declarat că liderii Iranului l-au contactat pentru a „negocia” după ce el a amenințat în mod repetat că va interveni militar dacă Teheranul ar fi responsabil de decesele protestatarilor. Cu toate acestea, el a adăugat că Washingtonul „s-ar putea să fie nevoit să acționeze înaintea unei întâlniri”. Organizația Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a confirmat cel puțin 192 de decese ale protestatarilor, însă bilanțul real ar putea fi mult mai ridicat. Președintele parlamentului iranian a avertizat într-un discurs că „în cazul unui atac asupra Iranului, teritoriul ocupat și toate centrele militare americane, bazele militare și navele din regiune vor fi țintele noastre legitime.” Rămâne neclar cât de serioși sunt oficialii din Teheran în privința lansării unui atac, mai ales după ce apărarea sa aeriană a fost distrusă în timpul conflictului de 12 zile din iunie cu Israelul. Orice decizie de a intra în război se află în mâinile Liderului Suprem, Ayatollah Ali Khamenei, care este la putere din 1989.
Donald Trump a repetat afirmația că Statele Unite vor Groenlanda „fie că le place sau nu”, relatează Le Monde. „Dacă nu o facem noi, Rusia sau China o va face”, a justificat președintele american. Acesta a precizat că Washingtonul nu se referă doar la o prezență temporară a americanilor în Groenlanda, ci la achiziția întregului teritoriu autonom danez. Guvernul groenlandez a declarat că nu acceptă în „niciun fel” dorința americană de a intra în posesiunea teritoriului și că „își va intensifica eforturile” pentru ca apărarea acestuia să fie asigurată în cadrul NATO. Săptămâna trecută, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Regatul Unit au transmis, printr-o declarație comună, susținerea lor față de Groenlanda și Danemarca.
Președintele SUA, Donald Trump, s-a autointitulat „președintele interimar al Venezuelei” într-o imagine modificată a unei pagini Wikipedia postată pe contul său de pe platforma Truth Social, relatează Euronews. Postarea este cea mai recentă pretindere a administrației Trump că ar fi la conducerea țării sud-americane în urma capturării lui Nicolás Maduro. Trump a susținut în repetate rânduri că SUA vor conduce Venezuela, în pofida președintelui interimar Delcy Rodríguez, care insistă că nicio putere externă nu îi guvernează țara. Cu o zi înainte, guvernul Venezuelean a transmis printr-o declarație că „a decis să inițieze un proces diplomatic cu guvernul Statelor Unite, cu scopul de a restabili misiunile diplomatice dintre cele două țări”. Conform lui Donald Trump, Rodríguez a cooperat „deplin” cu Washingtonul, iar Caracas le acordă tot ce consideră necesar.
Autoritățile din Ungaria au acordat azil politic fostului ministru de justiție polonez în contextul unei investigații de abuz în serviciu, raportează The Guardian. Zbigniew Ziobro a fost unul dintre cele mai proeminente nume ale guvernului PiS și a jucat un rol central în controversatele reforme judiciare ale acestuia, considerate de critici ca subminând statul de drept și independența curților, ceea ce a dus la un conflict prelungit cu autoritățile europene. Procurorii investighează acuzațiile conform cărora Ziobro ar fi condus un grup infracțional și ar fi abuzat de funcția sa prin utilizarea abuzivă a resurselor dintr-un fond destinat ajutorării victimelor infracțiunilor. Conform presei poloneze, procurorii au acuzat că fondurile erau folosite pentru clientelism politic inclusiv pentru achiziția sistemului de spionaj Pegasus, presupus a fi fost desfășurat împotriva rivalilor politici domestici. Ministrul de externe maghiar, Péter Szijjártó, a declarat la Budapesta că autoritățile maghiare au acordat azil pentru „mai multe” persoane care se confruntă cu „persecuție politică” în Polonia, conform Reuters, refuzând să ofere nume.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, a semnalat că Bruxelles-ul este pregătit să aplice noi sancțiuni asupra guvernului iranian, relatează Euronews. Inițiativa lui Kallas a venit în contextul creșterii numărului de decese în urma demonstrațiilor care au izbucnit pe 28 decembrie, ca reacție la colapsul monedei rial iraniene. Conform unui raport al agenției de știri Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, peste 10.600 de persoane au fost reținute în timpul celor două săptămâni de proteste. Din totalul arestărilor raportate, 48 au fost membri ai personalului de securitate, iar 496 au fost protestatari. Comisia Europeană a adoptat deja un set extins de sancțiuni împotriva Teheranului, în principal interdicții de călătorie și înghețarea activelor, ca răspuns la încălcarea drepturilor omului, activitățile de proliferare nucleară și susținerea invaziei ruse în Ucraina. Măsurile au vizat și aproximativ 230 de cetățeni iranieni, inclusiv ministrul de interne Ahmad Vahidi, membri ai Gărzii Revoluționare Islamice, precum și peste 40 de alte entități.
Sub acuzații de genocid, oficialii din Myanmar au ajuns în fața Curții Internaționale de Justiție, unde au început audierile privind tratamentul aplicat minorității Rohingya, relatează Euronews. Dosarul a fost deschis de guvernul din Gambia, care a acuzat armata birmaneză că a încălcat Convenția ONU din 1948 în timpul operațiunii militare din 2017 din statul Rakhine. Potrivit plângerii depuse, violențele armatei au inclus crime în masă, violuri și incendierea satelor, forțând peste 700.000 de Rohingya să fugă în Bangladesh, în timp ce Myanmar a respins acuzațiile, susținând că acțiunea a vizat grupări insurgente. În deschiderea procesului de la Haga, ministrul justiției din Gambia, Dawda Jallow, a declarat că țara sa a acționat dintr-un „simț al responsabilității morale”, iar cazul a fost considerat unul istoric, cu implicații majore pentru cei aproximativ 1,2 milioane de refugiați Rohingya.
Autoritățile din Israel au făcut un nou pas considerat „fatal” pentru viabilitatea unui stat palestinian, avansând planuri de extindere a coloniilor ilegale din Ierusalimul de Est ocupat, conform Al-Jazeera. Acestea au fost reprezentate de construirea a aproximativ 9.000 de locuințe, care ar fi dus la strămutarea a zeci de familii palestiniene. Autoritățile palestiniene au avertizat că aceste inițiative, readuse pe agendă la începutul lui 2026, au urmărit să izoleze definitiv Ierusalimul de Cisiordania și să taie legătura cu Ramallah, ca parte a viziunii israeliene a „Marelui Ierusalim”. Analistul Suhail Khalilieh a explicat că planurile au vizat încercuirea orașului în nord, est și sud, extinzând controlul asupra a sute de kilometri din Cisiordania și făcând aproape imposibilă stabilirea unei capitale palestiniene în Ierusalimul de Est.
Autoritățile europene au suspendat deciziile-cheie privind Ungaria înaintea alegerilor parlamentare din aprilie, pentru a nu alimenta campania anti-Bruxelles a lui Viktor Orbán, relatează Euronews. Dosarele sensibile, de la fonduri de miliarde până la ancheta privind spionajul din instituțiile Uniunii Europene, sunt „înghețate”, iar Comisia Europeană evită orice poziționare care ar putea fi folosită de premierul ungar în campania electorală. Decizia a survenit într-un context tensionat: opoziția Tisza, pro-europeană, conduce în sondaje, iar oficialii europeni speră că, după alegeri, relațiile cu guvernul de la Budapesta se vor normaliza, permițând deblocarea fondurilor și respectarea principiilor democratice promovate de celelalte state membre. În paralel, Comisia Europeană rămâne pregătită să colaboreze cu Ungaria în domeniul cheltuielilor de apărare, unde consensul politic prevalează.
Autoritățile spaniole au efectuat cea mai mare captură de cocaină din istoria sa, interceptând aproape 10 tone de droguri un cargou care naviga spre Europa, potrivit Euronews. Forțele de ordine au urcat la bordul vasului sub pavilion camerunez, plecat din Brazilia, și au descoperit 294 de pachete de cocaină. Treisprezece membri ai echipajului au fost arestați, iar armele din dotare au fost confiscate. Operațiunea „White Tide” a implicat un efort internațional coordonat cu DEA, NCA, poliția braziliană, franceză și portugheză, precum și centrul de informații al Spaniei, CITCO. Ancheta vizează o organizație multinațională care exporta cantități uriașe de cocaină din America de Sud spre Europa. Aceasta este cea mai mare captură maritimă de cocaină de la 1999 și marchează un succes istoric în lupta împotriva traficului internațional de droguri.
