Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Roxana Zafiu și Iuliana Mihaela Dan
Un jurnalist yemenit a fost condamnat la moarte de un tribunal al rebebilor Houthi care l-au acuzat de colaborare cu statele inamice, au spus activiștii, potrivit Al Jazeera. Yahya Abduraqeeb al-Jubaihi a fost răpit de către rebelii Houthi din Yemen de la casa sa în septembrie 2016 și de atunci a fost dat dispărut. Este prima dată când un jurnalist a fost condamnat la moarte în Yemen. Instanța l-a acuzat pe Jubaihi că a ajutat guvernul președintelui rival Abd-Rabbu Mansour Hadi să efectueze asasinate și atacuri în zonele conduse de Houthi. Hooria Mashhour, fostul ministru al Yemenului pentru Drepturile Omului, a scris pe Twitter „trebuie să ne împotrivim acestui proces“. Jubaihi este printre cei 36 de activiști judecați de o instanță Houthi în Sanaa. Sindicatul de Jurnaliști din Yemen a emis o declarație în care condamnă pedeapsa cu moartea a lui Jubaihi, numind sentința „atroce“ și „neconstituțională“. Sindicatul de Jurnaliști din Yemen a cerut eliberarea imediată a lui Jubaihi și a celorlalți activiști deținuți de Houthi.
Președintele libanez Michel Aoun a suspendat o sesiune parlamentară pentru o lună, blocând temporar planurile de extindere a mandatului Parlamentului pentru a treia oară consecutiv începând cu 2013, conform Al Jazeera. Parlamentarii se așteptau să voteze extinderea propriului lor mandat până în 2018, fără alegeri, au spus oficialii. Membrii actuali ai parlamentului au fost aleși în 2009 pentru un mandat de patru ani. Partidele de opoziție și grupurile civice spun că vor să organizeze demonstrații împotriva acestei extinderi parlamentare. Politica libaneză a fost mult timp marcată de diviziuni odată cu războiul din Siria care a agravat rivalitățile între partide. Parlamentul a prelungit deja mandatul său de două ori pentru că parlamentarii nu au putut să ajungă la un acord asupra unei legi electorale.
Cel puțin cinci persoane au fost ucise și zece rănite într-o explozie a unui atacator sinucigaș aproape de birourile guvernamentale, în capitala Afganistanului, Kabul, potrivit datelor poliției, relatează Al Jazeera. Un atacator sinucigaș a detonat un explozibil la aproximativ 100 de metri de poarta palatului prezidențial și aproape de locul unde se află Ministerul Finanțelor Afgane. ”S-a întâmplat în districtul N.2, în centrul Kabulului și în una dintre părțile cele mai sigure. De asemenea, acest atac a avut loc la sfârșitul zilei, atunci când cei mai mulți dintre angajații guvernului care lucrează în palatul prezidențial și ministerul finanțelor se grăbeau să ajungă la casele lor,“ a spus reporterul Qais Azimy. ISIS a revendicat atacul într-o postare online. Azimy a spus că apariția ISIS în Afganistan și capacitatea sa de a lansa astfel de atacuri creează mai multe probleme într-o țară care deja se luptă pentru a face față ofensivei grupului armat taliban.
Consiliul de Securitate al ONU a eșuat să condamne folosirea atacurilor cu arme chimice din ultima săptămână care au ucis zeci de oameni în Siria, deoarece Rusia a votat contra rezoluției în contextul în care Moscova sprijină regimul condus de Bashar al-Assad, considerat responsabil pentru atacul chimic, relatează CNN. Acesta a fost cel de-al 8-lea veto al Rusiei privind Siria pe tot parcursul războiului civil. Ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley, a declarat Consiliului că „prin veto-ul său, Rusia este responsabilă, aceasta a afirmat că nu va coopera la ancheta ONU și nu va contribui la menținerea păcii în Siria, Rusia a ales să ia partea președintelui sirian Bashar al Assad, chiar dacă restul lumii, chiar și lumea arabă condamnă regimul criminal.“ A fost o ruptură bruscă între SUA și Rusia asupra incidentului, intensificându-se antagonismul între cele două țări în urma atacului. Diplomații au declarat că Rusia a fost aproape să propună propria rezoluție prin care condamna loviturile de rachete americane în Siria de joia trecută. Rusia a afirmat că SUA, Marea Britanie și Franța au sprijinit rezoluția, grăbindu-se să judece.
Donald Trump este de acord cu poziția tradițională americană cu privire la NATO, pe care a afirmat-o în timpul unei recepții în care l-a primit la Casa Albă pe secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, conform Le Monde. În timpul campaniei electorale de anul trecut, candidatul republican a fost de multe ori foarte critic vis-a-vis de Alianța Nord-Atlantică, spunând că este o organizație „învechită“. Având în vedere dorința Muntenegrului de a adera, Donald Trump se va deplasa la sediul din Belgia, la sfârșitul lunii mai, lăudând această organizație care este un ,,bastion pentru pace internațională și securitate. Pentru a justifica schimbarea sa de ton, președintele Statelor Unite a repetat că NATO luptă împotriva terorismului și că nu este de acord cu poziția Rusiei, a adăugat el, repetând o formulă pronunțată cu câteva ore mai devreme de Tillerson. „Noi trebuie să lucrăm împreună [cu NATO] pentru a rezolva dezastrul care are loc în Siria“, mulțumind țărilor NATO pentru condamnarea atacurilor chimice din 4 aprilie, învinuind regimul lui Bashar al-Assad.
Autoritățile au declarat că liderul opoziției Zambiei, Hakainde Hichilema a fost acuzat de trădare pentru presupusa blocare a convoiului președintelui Edgar Lungu pe un drum principal, relatează Aljazeera. În decursul zilei de sâmbătă, Lungu a trecut prin Mongu – la vest 500 km de capitala, Lusaka – iar coloana lui oficială de mașini a fost obstrucționată deoarece convoiul lui Hichilema a refuzat să deblocheze drumul, a declarat poliția. Șeful poliției, Kakoma Kanganja a declarat „Liderul opoziției nu a ascultat ordinele primite din partea poliției pentru a da drumul coloanei de mașini prezidențiale și a încercat să pună viața președintelui republican în pericol,“ Cei doi lideri politici sunt rivali vechi, Lungu învingându-l la limită pe Hichilema în cadrul a două alegeri prezidențiale. Lungu, liderul Frontului Patriotic (FP) tocmai ce a câștigat cursa prezidențială din august de anul trecut, Partidul Unit pentru Dezvoltare Națională (PUND) susținând că alegerile au fost fraudate. Hichilema a fost reținut în timpul unui raid al poliției desfășurat la domiciliul lui luni seara, iar alți cinci membrii ai PUDN au fost acuzați de trădare, de încălcare a codul rutier și utilizarea unui limbaj licențios. De asemenea, șeful poliției a declarat că poliția acționează în mod independent și nu se află sub o presiune politică.
Protestatarii furioși au aruncat cu obiecte contondente în președintele Venezuelei Nicolas Maduro când acesta a plecat de la un eveniment militar, relatează BBC. Televiziunea de stat a surprins momentul în care mulțimea a început să arunce cu obiecte în vehiculul președintelui aflat într-o vizită în regiunea de sud-est a regiunii Bolivar. Utilizatorii social media au declarat că obiectele aruncate erau pietre și ouă. Mandatul lui Maduro a ajuns sub o presiune tot mai mare din cauza deteriorării economiei și a adversarilor din Venezuela care îl acuză că creat o dictatură. În ultima lună au fost 5 zile de proteste violente împotriva lui Maduro care au dus la moartea a doi tineri în ultima săptămână. Liderii opoziției fac apel la o dată care urmează să fie stabilită pentru organizarea unor alegeri regionale amânate. În ceea ce privește evenimentele de marți, Ministerul Informațiilor din Venezuela nu a răspuns la o solicitările de a oferi date suplimentare. Oficialii Partidului Socialist au postat pe conturile persoanale de Twitter că Maduro a fost primit de către o mulțime de oameni cu aplauze în San Felix, în timp ce televiziunea de stat a tăiat transmisiunea ca bodyguarzii lui să lase impresia că totul este sub control.
Secretarul de stat American, Rex Tillerson, a avertizat că încrederea între Moscova și Washington a ajuns la un „nivel scăzut“, pe fondul tensiunilor crescute create de războiul din Siria, relatează Independent. Unul dintre cei mai importanți diplomați ai Americii, întors recent de la o întâlnire cu omologul său, Serghei Lavrov și cu președintele rus, Vladimir Putin, a subliniat că „cele mai importante două puteri nucleare nu pot avea acest tip de relație“. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a avertizat, de asemenea, că există încercări ale unor grupuri pentru a sabota relațiile cu SUA, În timpul discuțiilor „sincere“ desfășurate în capitala rusă, Lavrov a declarat că Kremlinul este dispus să restabilească un acord de siguranță aeriană săptămâna trecută ce avea ca scop prevenirea accidentelor între SUA și avioanele rusești din zona aeriană a Sirei. Diplomatul rus a declarat că cei doi au fost de acord să continue discuțiile vizând găsirea și asigurarea unei soluții pașnice în ceea ce privește războiului civil sirian. Vorbind la aceeași conferință de presă, Tillerson a recunoscut că relațiile actuale dintre SUA și Rusia au fost la un „nivel scăzut“, dar este optimist cu privire la viitoarele negocieri referitoare la criza din Siria.
Germania a avertizat Rusia că trebuie să se așeze la masa negocierilor dacă dorește să primească ajutor pentru a suporta povara financiară a reconstrucției Siriei , relatează The Independent. Ministrul de externe al țării a declarat că este imposibil ca Rusia să suporte singură reconstrucția Siriei și că Moscova va trebui să se asigure că nu există mai multe poze cu „copii uciși de gazele otravăitoare“ dacă dorește să fie un partener internațional respectat. Vorbind după eșecul lui Boris Johnson de a câștiga sprijinul puternic pentru noi sancțiuni la cazul Rusiei, diplomatul șef german, Sigmar Gabriel a spus că nu ar putea exista vreo „rezolvare peste noapte“ a conflictului. Declarația lui vine după ce secretarul de stat american Rex Tillerson a sosit la Moscova pentru a purta discuții cu președintele rus, Vladimir Putin, cu scopul de a îl convinge să diminueze sprijinul său pentru dictatorul sirian Bashar al-Assad. Gabriel a subliniat că există lucruri pe care Occidentul le poate oferi Rusiei astfel încât să ducă la diminuarea sprijinului. Acesta a declarat ,, Nimeni nu ar investi în Siria, atâta timp cât există războiul civil. Nimeni nu ar finanța regimul lui Assad și Rusia știe că nu poate purta această povară financiară singură. În al doilea rând, cred că Rusia dorește să fie un partener internațional respectat. Nu poate susține un regim care – nu pentru prima dată – a folosit gaz otrăvitor împotriva propriei populații civile“
