Material realizat de Dinu Cătălina și Bianca Jeler
- Autoritățile germane au interzis utilizarea dronelor fabricate în China în bazele militare și pe terenurile de antrenament
- Oficialii guvernului austriac a anunțat noi planuri de consolidare a legilor cu privire la prevenția spionajului
- Milioane de spanioli au declanșat prima grevă generală din ultimii 14 ani
Reprezentanții Departamentului de Justiție al Statelor Unite au anunțat punerea sub acuzare a trei indivizi suspectați că ar fi coordonat, în numele Iranului, aproape 20 de tentative de atacuri în Europa și SUA, relatează BBC. Potrivit autorităților americane, cei trei ar fi acționat în sprijinul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice din Iran și al miliției irakiene Kataib Hezbollah, folosind numele unei grupări, intitulată HAYI. Șapte dintre cele 18 atacuri atribuite grupării în primăvara anului 2026 ar fi avut loc în Marea Britanie și ar fi inclus incendieri, explozii și un atac cu cuțitul asupra a doi bărbați evrei, la Londra. Recent, agenți iranieni „au orchestrat un complot terorist la o bază a forțelor aeriene din Regatul Unit”, fiind implicați într-un incident major petrecut în apropierea bazei aeriene RAF Fairford, în septembrie, unde au fost observate trei furgonete suspecte. După eveniment, oficialii americani și-au retras toate bombardierele de la baza RAF Fairford, președintele Donald Trump invocând existența unor amenințări la adresa acesteia. De asemenea, doi cetățeni britanici s-au prezentat în fața instanței luna trecută, în legătură cu presupusul complot care ar avea legături cu Iranul, însă Iranul a respins acuzațiile și orice implicare în incidentul de la RAF Fairford.
Autoritățile germane au interzis utilizarea dronelor fabricate în China, disponibile pe piața comercială, în bazele militare și pe terenurile de antrenament, invocând riscuri cu privire la securitatea informațiilor, potrivit The Guardian. Decizia, care a intrat în vigoare imediat, are la bază teama forțelor militare occidentale privind tehnologia din China care ar putea reprezenta o amenințare prin folosirea ei ca mijloc de transmitere a informațiilor către Beijing. Potrivit publicației Der Spiegel, dronele achiziționate de mai multe unități militare fără o supraveghere centralizată strictă, urmează să fie retrase cât mai rapid din dotare. Măsura vine după ce armata americană a interzis accesul vehiculelor electrice BYD într-o bază aeriană din Japonia, iar Polonia a restricționat accesul automobilelor fabricate în China, în scopuri militare. Îngrijorările vizează în special senzorii, camerele, microfoanele și sistemele GPS ale dispozitivelor conectate, care ar putea permite colectarea de informații. De asemenea, mai mulți europarlamentari au cerut oficialilor Comisiei Europene să evalueze riscurile de securitate asociate automobilelor BYD și să analizeze posibilitatea unor restricții.
Belgia s-ar putea confrunta cu percheziții forțate la domiciliu similare celor efectuate de agenția americană ICE, după ce parlamentarii au aprobat o lege care permite poliției să intre cu forța în proprietăți private pentru a evacua persoanele fără documente legale, stârnind critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului, conform The Guardian. Legea, care urmează să intre în vigoare în primăvara anului viitor, permite Oficiului pentru Imigrație să solicite unui judecător autorizarea accesului în locuințele în care s-ar afla persoane fără acte, inclusiv cele găzduite de prieteni sau rude. În baza unui mandat, poliția va putea pătrunde în locuințe fără acordul proprietarilor, între orele 5:00 și 21:00, iar autoritățile susțin că măsura îi vizează pe cei cărora le-a fost respinsă cererea de azil, care au refuzat să părăsească țara și sunt considerați o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității naționale. Organizațiile neguvernamentale, printre care Amnesty International, avertizează însă că legea este formulată vag și ar putea afecta dreptul la viața privată. Înaintea votului parlamentar, în Belgia au avut loc peste 60 de proteste împotriva măsurilor, iar activiștii se tem că acestea ar putea deveni un model și pentru alte state europene.
Autoritățile italiene au evacuat miercuri sute de școli în urma unor amenințări cu bombă primite prin e-mail, într-un nou episod dintr-o serie de alerte false care au vizat instituții și companii din mai multe state europene, relatează AP News. Mesaje similare au fost trimise și unor școli din Scoția și Irlanda de Nord. Astfel, poliția din Scoția a catalogat mesajele drept alerte false, considerând că nu reprezintă o amenințare credibilă, în timp ce autoritățile din Irlanda de Nord au demarat verificări. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că nu există indicii privind un pericol concret și că amenințările par să urmărească provocarea panicii. Mesajul anonim ar fi inclus și amenințări la adresa sa, potrivit unor copii obținute de presa italiană. Autoritățile au deschis o anchetă, fără să atribuie până acum mesajele vreunui grup sau stat. Deși nu au fost găsite obiecte suspecte și nimeni nu a fost rănit, frecvența acestor incidente a stârnit îngrijorări privind securitatea instituțiilor europene.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a respins acuzațiile potrivit cărora Israelul ar întârzia livrarea proviziilor de iarnă în Fâșia Gaza, în timp ce ploile torențiale au inundat corturile improvizate ale palestinienilor, potrivit AP News. Netanyahu a acuzat organizația Hamas că refuză dezarmarea și că ar deturna ajutoarele umanitare în scopuri militare, fără a prezenta dovezi clare în acest sens. Declarațiile sale au venit după ce Consiliul pentru Pace, creat de Statele Unite, a afirmat că întârzierile care permit intrarea proviziilor de iarnă în Gaza au agravat criza umanitară. ONU și organizațiile umanitare susțin că peste 150.000 de corturi și pompe pentru evacuarea apei sunt pregătite să intre în Gaza, însă Israelul nu a aprobat accesul acestora. Tot miercuri, trei palestinieni au fost uciși în două atacuri israeliene asupra orașului Gaza, potrivit spitalului Shifa. Deși amploarea confruntărilor a scăzut după acordul de încetare a focului încheiat de Israel și Hamas în octombrie 2025, atacurile israeliene continuă aproape zilnic.
Universitatea Politehnică Northwestern, o instituție chineză cu legături strânse cu Armată Populară de Eliberare, a achiziționat cipuri Nvidia H200, în ciuda interdicțiilor comerț legate de SUA, relatează Reuters. Cu sediul în nord-vestul Chinei, Universitatea Politehnică se află pe Lista Entităților, document de origine americană ce face referire la anumite restricții comerciale, ce au fost impuse în baza suspiciunilor SUA cu privire la implicarea universității asiatice în proliferarea rachetelor și cercetare americană. Cipurile H200 sunt unele dintre cele mai capabile cipuri realizate de Nvidia pentru antrenarea și rularea sistemelor avansate de inteligență artificială. Achiziționarea celor două cipuri în valoare de $123,000, conform rapoartelor de tranzacții, s-a realizat pentru școala de management de la Shaanxi Bosuan Network Technology de la furnizori chinezi și nu direct de la compania americană. CEO-ul Nvidia, Jen-Husun Huang a susținut în trecut că vânzările Statelor Unite ale Americii către China ar rezulta în păstrarea poziției americane ca lider tehnologic mondial și ar menține clienții chinezi dependenți de tehnologia americană.
Milioane de spanioli au declanșat prima grevă generală din ultimii 14 ani, potrivit Reuters. La baza izbucnirii protestelor se află nemulțumirile cetățenilor cu privire la criza accesibilității locuințelor din țară, în contextul în care Spania are un deficit de aproximativ 750.000 locuințe, număr preconizat să depășească un milion până în anul 2028. Conform sindicatelor muncitorești, 4 milioane de spanioli au fost prezenți la proteste, cea mai activă implicare venind din partea regiunilor de coastă, care s-au confruntat, totodată, cu cele mai acute presiuni ale crizei locuințelor. În Spania, sindicatele formează o prezență la vot de 90% în rândul porturilor și producători auto. Protestele au izbucnit cu 3 săptămâni înainte de începerea alegerilor anticipate și susținute de cel mai mari două grupări muncitorești spaniole, UGT și CCO, care acumulează peste un milion de lucrători ai țării. Ca efect al grevei generale, multe magazine din Barcelona au fost închise și acoperite cu scânduri, iar transportul cu metroul a fost oprit temporar în timpul orelor de vârf.
Oficialii Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii au blocat cererea de demitere a Secretarului Apărării, Pete Hegseth, potrivit BBC. Ințiativa destituirii a fost înaintată de republicanul Thomas Massie, în baza criticilor aduse lui Hegseth cu privire la acțiunile luate de acesta în contextul războiului din Iran. Republicanul a înaintat 8 cereri de demitere ale lui Hegseth. Massie l-a acuzat pe Secretarul Apărării de conducere a operațiunilor militare împotriva Iranului fără autorizarea corespunzătoare a Congresului, continuare a războiului pentru mai mult de 90 de zile fără aprobarea din partea parlamentarilor și supraveghere a presupuselor asasinate ilegale ale echipajelor suspectate de trafic de droguri din zona Pacificului și Insulelor Caraibe. Majoritatea membrilor Camerei Reprezentanților au votat pentru trimitere documentelor de demitere către o comisie spre analiză, acțiune ce a oprit eforturile de punere sub acuzare a lui Hegseth. Președintele American, Donald Trump, l-a susținut public pe Secretarul Apărării, în ciuda criticilor aduse Pentagonului cu privire la modalitatea de gestionare a războiului din Iran, descriindu-l pe Hegseth ca fiind un “mare patriot american” și declarând că tentativele de demitere ale acestuia au eșuat. Partidul Democrat va prelua puterea în Congresul American în ianuarie 2027, fapt ce prezintă un risc de redeschidere a problemei demiterii lui Pete Hegseth.
Oficialii guvernului austriac a anunțat noi planuri de consolidare a legilor cu privire la prevenția spionajului, conform AP News. Scopul reglementărilor este prevenirea agențiilor de informații străine de la spionajul asupra organizațiilor internaționale ce își au sediul la Viena, indiferent dacă activitățile acestora vizează sau nu în mod direct Austria. Importanța consolidării legislative în acest domeniu este reprezentată de faptul că Viena reprezintă unul dintre cele mai reprezentative centre diplomatice ale lumii, găzduind peste 40 de instituții și organizații internaționale. Noile schimbări prevăd pedepse precum majorarea sentinței de spionaj împotriva Austriei de la 5 la 10 ani de închisoare, pedeapsa cu până la 5 ani de închisoare pentru spionajul asupra Uniunii Europene și a altor organizații internaționale și sancțiuni penale pentru recrutare și acceptarea poziției de informator secret. Ministru Federal pentru Afaceri Europene și Internaționale al Republicii Austria, Beate Meinl-Reisinger, a declarat că importanța acestor reglementări este legată de atacurile moderne de spionaje ce includ atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, precum și recrutarea persoanelor fizice pentru a efectua operațiuni sub acoperire. Guvernul a convenit asupra modificărilor propuse, însă legislația trebuie să treacă de aprobarea parlamentară. Guvernul se așteaptă ca noile prevederi să intre în vigoare în februarie 2027.
Economia Libanului s-a prăbușit după anii de război și dezorganizare politico-economică, relatează The New York Times. Libanul se confruntă cu o nouă criză economică, cauzată de anii de corupţie, incapacitatea gestionării politice, iar colapsul financiar a fost agravate de războiul reînnoit între Hezbollah, Israel şi conflictul mai larg dintre SUA şi Israel şi Iran. Rezultatul este creșterea costurilor de trai, agravarea sărăciei și creșterea disperării în rândul poporului libanez obișnuit. Rezultatul este creșterea costurilor de trai, agravarea sărăciei și creșterea disperării în rândul poporului libanez obișnuit. Conflictele au contribuit la deteriorarea nivelului de trai și a economiei statului prin: distrugerea locuințelor, a întreprinderilor și a infrastructurii, reducerea turismului și a activității economice, majorarea costurilor pentru combustibil, transport și alimente și prin întreprinderi care își închid sau își reduc operațiunile. Banca Mondială estimează că inflația va crește cu peste 17% în Liban în acest an, din cauza întreruperilor aprovizionării, a costurilor de transport mai mari și a creșterii prețurilor la combustibili, dar și că economia statului se va contracta cu 6,4%.
