Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Nicoleta Dumitru și Mircea Macovei
Premierul britanic, Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, au lansat un program-pilot „one in, one out”, potrivit Politico. Astfel, Marea Britanie returnează migranți ilegali Franței, iar în schimb primește solicitanți de azil considerați eligibili, într-un proces atent reglementat. Scopul este descurajarea traversărilor ilegale și reducerea numărului de ambarcațiuni nesigure care ajung pe coastele britanice. Macron a criticat deschis Brexitul, afirmând că ieșirea Marii Britanii din UE a slăbit cooperarea transfrontalieră și a făcut migrația mai greu de controlat. În plus, cei doi lideri au anunțat cooperări sporite în domeniul apărării, inclusiv schimburi de informații militare, colaborări în tehnologie de ultimă generație și sprijin continuu pentru Ucraina, în contextul agresiunii rusești.
Guvernul grecesc vrea să descurajeze migrația prin reducerea beneficiilor pentru solicitanții de azil, inclusiv prin revizuirea meniului din centrele de detenție, potrivit Politico. Astfel, se urmărește eliminarea unor costuri considerate excesive și impunerea unui regim strict. În plus, se propune o lege care ar pedepsi cu până la 5 ani de închisoare rămânerea pe teritoriul Greciei după respingerea cererii de azil, considerată o încălcare gravă a legislației. Guvernul vrea să suspende temporar, timp de 3 luni, procesarea cererilor de azil venite din Africa de Nord și să trimită migranții înapoi imediat, fără înregistrare completă. Măsurile au stârnit critici dure din partea Consiliului Europei, care avertizează că aceste acțiuni pot încălca drepturile fundamentale ale omului și pot crea precedent periculos în spațiul european.
Șefa agenției ONU pentru migrație, Amy Pope, avertizează că înăsprirea granițelor și reducerea ajutorului extern pot contribui la instabilitate în țările de origine, relatează Euronews. Ea a criticat politicile orientate exclusiv pe securitate și controlul frontierelor, fără investiții reale în combaterea cauzelor migrației. Amy Pope susține că doar prin susținerea dezvoltării economice, sociale și instituționale în regiunile de plecare se poate reduce pe termen lung presiunea migraționistă. Ea a oferit ca exemplu pozitiv modelul Italiei, care îmbină controalele stricte cu canale de migrație legală, colaborări internaționale și programe de integrare. În același timp, Pope a avertizat că repatrierile premature în zone precum Siria, unde securitatea rămâne fragilă, pot agrava situația și pot duce la noi valuri de refugiați.
Un ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a fost împușcat mortal, la Kiev, într-un posibil asasinat, potrivit CNN. Camerele de supraveghere au surprins momentul atacului, în care un bărbat mascat s-a apropiat de victimă, a tras mai multe focuri de armă și a fugit rapid de la fața locului. Autoritățile ucrainene au demarat o anchetă extinsă pentru identificarea autorului, iar contextul sugerează o posibilă legătură cu activitățile sensibile desfășurate de SBU. Serviciul este implicat în operațiuni majore împotriva Rusiei, inclusiv atacuri cu drone asupra infrastructurii militare și asasinate țintite ale colaboratorilor ruși. Incidentul are loc pe fondul unei intensificări a tensiunilor și reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internă a Ucrainei.
Premierul provinciei canadiene Manitoba, Wab Kinew, a criticat un grup de parlamentari americani, notează BBC. Aceștia au cerut Canadei să depună mai mult efort pentru a combate incendiile de pădure, acuzând autoritățile de lipsă de transparență și de reacție întârziată. Manitoba a declarat stare de urgență pentru a doua oară în acest sezon, ca urmare a peste 100 de incendii active, multe dintre ele extinse necontrolat. Situația a impus evacuarea unor comunități izolate, iar Armata Canadiană a fost mobilizată pentru sprijin logistic, transport aerian și coordonarea intervențiilor. Wab Kinew a respins acuzațiile și a subliniat că incendiile sunt alimentate de condiții climatice extreme, iar gestionarea crizei necesită eforturi comune. El a făcut apel la cooperare transfrontalieră și la recunoașterea impactului schimbărilor climatice asupra intensificării fenomenului.
Fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, a fost reținut, titrează Deutsche Welle. Acesta s-a întors la închisoare în timp ce procurorii investighează acuzațiile de insurecție împotriva sa. Reprezentanții Tribunalului Districtual Central din Seul au declarat că un al doilea mandat de arestare a fost aprobat din cauza îngrijorărilor că Yoon Suk Yeol ar putea încerca să distrugă probe. Fostul președinte a fost deținut într-o celulă solitară la Centrul de Detenție din Seul, unde a petrecut deja 52 de zile mai devreme în cursul acestui an. Yoon Suk Yeol a declanșat luni de tulburări politice în Coreea de Sud după ce a declarat legea marțială la începutul lunii decembrie 2024 și apoi a trimis soldați înarmați în parlament în încercarea de a-i împiedica pe legislatori să voteze împotriva decretului său. Curtea Constituțională a confirmat punerea sa sub acuzație pe 4 aprilie, iar reprezentanții acesteia au subliniat că actele fostului președinte au marcat o „tradare a încrederii oamenilor” și o „negare a principiilor democrației”.
Un judecător federal din Statele Unite ale Americii a blocat ordinul președintelui Donald Trump privind cetățenia prin naștere, informează Reuters. În cadrul unei audieri din Concord, New Hampshire, judecătorul districtual Joseph Laplante a interzis administrației prezidențiale să refuze cetățenia unor bebeluși născuți în Statele Unite ale Americii, folosind o excepție pentru a depăși recenta hotărâre a Curții Supreme din 27 iunie. Hotărârea Curții a însemnat că bebelușii născuți în unele părți ale Statelor Unite ale Americii din părinți care nu sunt cetățeni americani sau rezidenți permanenți legali riscă să nu primească cetățenia și să devină pasibili de deportare. Totuși, a fost permisă o excepție, pentru procesele colective care solicită despăgubiri în numele unui grup de persoane aflate în situații similare la nivel național. Judecătorul Laplante și-a suspendat hotărârea timp de șapte zile pentru a oferi administrației Trump posibilitatea de a face apel. Donald Trump a semnat ordinul de eliminare a cetățeniei prin naștere în luna ianuarie, în prima zi de la revenirea în funcția de președinte.
Administrația președintelui Donald Trump a făcut presiuni asupra a cinci președinți africani să primească migranți din alte țări atunci când aceștia sunt deportați de Statele Unite ale Americii, notează Reuters. Conform surselor publicației, planul a fost prezentat președinților din Liberia, Senegal, Guineea-Bissau, Mauritania și Gabon în timpul vizitei lor la Casa Albă de pe 9 iulie. Un document intern al Departamentului de Stat american trimis guvernelor africane înainte de întâlnire le-a cerut să accepte „transferul demn, sigur și prompt din Statele Unite” al cetățenilor țărilor terțe. Guvernele ar fi de acord să nu trimită migranții „în țara lor de origine sau în țara în care au avut reședința obișnuită până când nu se va lua o decizie finală” cu privire la cererile lor de azil în Statele Unite ale Americii. În comentariile publice de la întâlnire, Donald Trump a declarat că schimbă abordarea americană față de Africa de la ajutor la comerț, adăugând: „Sper că putem reduce ratele ridicate ale persoanelor care depășesc termenul de ședere permis și, de asemenea, să facem progrese în ceea ce privește acordurile privind țările terțe sigure”.
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene prezidate de Ursula von der Leyen nu a trecut în Parlamentul European, relatează Euronews. Voturile pentru au fost sub majoritatea de două treimi din totalul voturilor exprimate necesară pentru ca moțiunea să aibă succes, doar 175 de legislatori votând în favoare, 360 împotrivă și 18 abținându-se. Grupurile de dreapta Patrioți pentru Europa (PfE) și Europa Națiunilor Suverane (ESN), alături de mulți dintre parlamentarii Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și câțiva delegați de stânga au votat în favoarea moțiunii. Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) a obținut o promisiune privind următorul buget pe termen lung în schimbul sprijinului lor, promisiune care va fi pusă la încercare în săptămâna care urmează odată cu publicarea propunerii bugetare a Comisiei.
Fosta lideră din Bangladesh, Sheikh Hasina, a fost acuzată de crime împotriva umanității, conform The Guardian. Aceasta a fost acuzată de ordonarea unei reprimări mortale a protestelor antiguvernamentale din 2024, soldată cu peste 1400 de decese. De asemenea, procurorii din Bangladesh au petrecut luni întregi adunând probe pentru presupuse crime comise de Sheikh Hasina în timpul celor 15 ani de putere. Aceasta a fost acuzată în lipsă de un complet format din trei judecători, care i-a pus sub acuzare și pe fostul ministru de interne, Asaduzzaman Khan, și pe fostul șef al poliției, Chowdhury Abdullah al-Mamun. Ultimul dintre aceștia a pledat deja vinovat și a fost de acord să depună mărturie împotriva complicilor săi, conform procurorilor. Data procesului a fost stabilită pentru 3 august, însă nu este clar dacă Hasina, care a fugit în India pe 5 august 2024, va fi adusă cu forța înapoi în Bangladesh pentru a se confrunta cu acuzațiile, din moment ce cererile de extrădare au fost ignorate.
