Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Yvonne Andreiaș și Daniel Rădoi
David Sassoli, președinte al Parlamentului European, a murit în cursul nopții de luni spre marți, fiind internat într-un spital din Italia, conform The Washington Post. Sassoli, în vârstă de 65 de ani, a fost internat într-un spital din nordul Italiei, în orașul Aviano, începând din data de 26 decembrie 2021, în urma unei disfuncții a sistemului imunitar. Acesta se confrunta cu mai multe probleme de sănătate în viața privată și a fost internat pentru prima dată în luna septembrie a anului trecut, prezentând simptomele unei pneumonii severe. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și-a exprimat regretul profund cu privire la decesul politicianului, declarând că Uniunea Europeană a pierdut o figură politică pasionată, un democrat european cu convingeri puternice.
Drapelele Uniunii Europene flutură în bernă, în timp ce Europa deplânge pierderea lui David Maria Sassoli. Primele reacții după decesul politicianului au venit din partea liderilor celorlalte instituții ale Uniunii Europene, care au colaborat îndeaproape cu Sassoli în ultimii ani pentru a promova agenda politică a blocului european, relatează Euronews. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a și-a exprimat regretul față de decesul lui Sassoli printr-o declarație video, în care a susținut o parte din discurs în italiană. Aceasta a adăugat faptul că David Sassoli dorea ca Europa să fie mai unită, mai aproape de nevoile cetățenilor săi și mai fidelă valorilor pe care le promovează, aceasta fiind moștenirea lui. Von der Leyen a remarcat cu solemnitate că fostul președinte al Parlamentului European a fost pentru ea ,, campion al justiției și al solidarității și un prieten drag”. Charles Michel, președintele Consiliului European, a folosit limba italiană pentru a-l lăuda pe colegul său ca fiind ,,un european onest și pasionat”, iar Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, l-a descris pe Sassoli ca fiind ,,un european devotat, care a pus oamenii în centrul a tot ceea ce a făcut în timpul vieții sale”.
Rusia a organizat marți o serie de simulări reprezentate prin exerciții militare cu trupe și tancuri armate, în apropierea graniței cu Ucraina, informează Reuters. La numai o zi după ce guvernul Statelor Unite ale Americii a cerut Rusiei, în cadrul întâlnirii de la Geneva, să retragă aproximativ 100.000 de soldați din apropierea graniței, ministerul apărării a declarat că aproximativ 3.000 de militari au început antrenamentele de luptă, incluzând acțiuni militare simulate în patru regiuni din sud-vestul Rusiei. Exercițiile militare au sugerat faptul că guvernul de la Moscova nu are nicio intenție de a reduce presiunea militară care a adus SUA la masa negocierilor de la bun început. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că discuțiile de luni au fost purtate într-o manieră deschisă, concretă și directă, dar că nu există un motiv real de optimism.
Franța a declarat că Iranul și celelalte puteri mondiale sunt încă departe de a ajunge la un consens în favoarea relansării acordului nuclear inițiat în 2015, în ciuda progreselor înregistrate la sfârșitul lunii decembrie, conform Reuters. Discuțiile dintre Iran și Statele Unite ale Americii referitoare la negocierea acordului nuclear iranian din 2015 au fost reluate începând din data de 3 ianuarie. Diplomații occidentali au afirmat că speră să înregistreze un un progres semnificativ până la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, însă o serie de divergențe la nivel diplomatic pot crea un impediment major în acest sens. Din acordul elaborat inițial, care a eliminat sancțiunile impuse împotriva Teheranului în schimbul unor restricții aplicate asupra activităților sale nucleare, a fost conservată doar o mică parte. Președintele SUA de atunci, Donald Trump, a hotărât retragerea SUA din acest acord în 2018, reintroducând o parte din sancțiuni, în timp ce Iranul a încălcat ulterior mai multe dintre restricțiile nucleare ale acordului și a continuat să se extindă mult dincolo de acestea.
Coreea de Nord a început Noul An prin desfășurarea mai multor testări de rachete ultra-performante, printre care se numără și o rachetă hipersonică. Testarea însoțește efortul de a obține noi rezultate privind noua gamă de armament cu rază extinsă de acțiune, mai greu de detectat și de interceptat, informează Reuters. Oficialii militari sud-coreeni pun la îndoială afirmația guvernului Coreei de Nord conform căreia o rachetă testată săptămâna trecută aparține categoriei hipersonice, și, în ciuda faptului că autoritățile nord-coreene nu au confirmat imediat lansarea, atât performanța obținută, cât și locația de lansare raportată de Coreea de Sud au indicat totuși faptul că ar putea fi vorba de testarea unei rachete de acest fel. Coreea de Nord a testat prima astfel de rachetă anul trecut, alăturându-se altor țări precum China, Statele Unite și Rusia, care au efectuat mai multe teste ale armelor hipersonice în ultima perioadă.
Trupele conduse de Rusia vor începe să se retragă din Kazahstan în această săptămână, după ce misiunea principală a forțelor OTSC (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă) și-a atins scopul, a declarat marți președintele statului, Kassym-Jomart Tokayev, conform Reuters. Aceasta declarație a survenit după întreagă săptămână de tulburare a ordinii publice, fiind catalogată drept cel mai grav act de violență din istoria perioadei de 30 de ani de independență a fostului stat sovietic. O misiune de peste 2.000 de militari și echipament militar a fost desfășurată în timpul crizei de săptămâna trecută, pe fondul îngrijorării că Moscova va folosi prezența forțelor sale militare pentru a-și consolida influența în Kazahstan.
Pachetul legislativ propus de Uniunea Europeană, referitor la consumul de energie și normele de protecție a climei, a primit un sprijin surprinzător din partea liderului landului Baden-Württemberg, un ținut german influent, renumit la nivel mondial pentru industria auto de ultimă generație, relatează Euractiv. “Industria auto va trebui să depună un efort uriaș” pentru a atinge obiectivul de emisii zero propus de UE pentru vehiculele noi, care ar trebui să intre în vigoare începând cu 2035, a declarat Winfried Kretschmann, ministrul-prezident al landului german. În timp ce propunerea Comisiei Europene de a interzice vânzarea de vehicule noi care să funcționeze pe baza carburanților poluanți, precum benzina și motorina începând din 2035, a fost primită cu bunăvoință de unii producători auto, printre care se numără Volkswagen și Daimler, aceasta a fost întâmpinată cu scepticism de asociațiile industriale germane. Cu toate acestea, eforturile vor continua, fiind absolut ,,necesare”, a adăugat Kretschmann în timpul unui schimb de replici cu Bundesratul german luna trecută, afirmând: ,,Este datoria noastră comună de a ne preocupa de situația actuală a climei și de a sprijini companiile noastre cât mai bine posibil”. Bundesrat este organul care îi reunește pe liderii celor 16 landuri federale germane.
Organizația Națiunilor Unite a mustrat Kazahstanul după ce trupele militare ale statului din Asia Centrală au fost văzute purtând căști de protecție de culoare albastră, acestea fiind rezervate doar forțelor ONU de menținere a păcii, conform The Washington Post. Imaginile au fost surprinse în timpul unei represiuni violente asupra protestatarilor săptămâna trecută. Căștile albastre au devenit un simbol al eforturilor ONU în cadrul acțiunilor de menținere a păcii încă din anii 1950. Autoritățile kazahe au încercat, astfel, să profite de legitimitatea oferită de imaginea ONU. Stéphane Dujarric, purtător de cuvânt al Secretarului General al ONU, a declarat că statelor le este permis să folosească însemnele ONU numai în cazul în care acestea îndeplinesc sarcini de menținere a păcii autorizate și delegate de ONU. Conform legislației prevăzute în normele de drept internațional, utilizarea necorespunzătoare a echipamentului însemnat cu simbolurile oficiale ale ONU în timpul unui conflict armat, poate constitui o crimă de război.
Emmanuel Macron a ridicat un semnal de alarmă la adresa pericolului asupra democrației, cauzat de dezinformarea online și de propagarea știrilor false, în cadrul unui discurs susținut marți în capitala franceză, conform Euronews. Președintele Franței a sugerat că un nou set de legi ar trebui să permită ca atât platformele din spațiul web, cât și influencerii din spațiul virtual să poată fi trași la răspundere în Franța, asemenea jurnaliștilor. Mai mult decât atât, acesta a sugerat că aceleași reguli trebuie aplicate și pentru presa străină, care este autorizată să difuzeze știri pe teritoriul francez. O lege din 1881 a stabilit libertatea presei în Franța, introducând în același timp reguli împotriva defăimării și a discursului instigator la ură. Anul trecut, guvernul francez a creat o agenție pentru a combate dezinformarea și știrile false. Macron a avertizat, de asemenea, că democrațiile occidentale nu sunt în prezent suficient de puternice pentru a face față ,,actorilor de propagandă finanțați de regimuri autoritare străine, care nu respectă procedurile etică jurnalistică”.
Economia globală intră într-o fază de “încetinire pronunțată”, a avertizat marți Banca Mondială, conform Al Jazeera. Daunele cauzate de răspândirea tulpinii Omicron a coronavirusului, inflația aflată în creștere, nivelul ridicat de datoriei publice, precum și creșterea generala a inegalității veniturilor, amenință drastic capacitatea de redresare a economiilor emergente și în curs de dezvoltare. Cel mai recent raport al Băncii Mondiale, Global Economic Prospects, prevede o scădere a creșterii economice globale de până la 5,5% în 2021 și de până la 4,1% în 2022 – o perspectivă mai pesimistă decât cea din iunie, când a anunțat o creștere economică de 4,3% în acest an. De-a lungul pandemiei, banca a semnalat permanent creșterea alarmantă a nivelului de inegalitate atât dintr-o perspectivă internă a statelor, cât și în ceea ce privește raportul dintre națiuni.
