Material realizat de Brădoaia Alexia
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a criticat dur planul decidenților UE de a admite Ucraina în blocul comunitar, calificându-l drept „o declarație deschisă de război” împotriva Ungariei, relatează Politico. Liderii Comisiei Europeane au elaborat un plan pentru a accelera procesul de aderare a ucrainenilor, oferind potențial acestei țări devastate de război o aderare parțială la UE înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a insistat ca țara sa să adere la bloc încă din 2027, ca parte a oricărui acord de pace cu Rusia. Orbán, a declarat că se opune aderării Ucrainei la UE. Liderul maghiar a folosit viitoarea aderare a Ucrainei la UE în campania electorală, prezentând amenințări la adresa independenței Budapestei.
Două expoziții dedicate patrimoniului cultural al Ciprului au fost inaugurate la Paris de președintele Ciprului, Nicos Christodoulides, în prezența președintelui Franței, Emmanuel Macron, relatează Euronews. În premieră, Muzeul Luvru din Paris a găzduit 16 antichități cipriote donate de liderii Departamentului de Antichități al Ministerului Culturii din Cipru. Numeroase exponate de la Biblioteca Națională a Franței au prezentat ciprioții de-a lungul secolelor și explorează modul în care a fost tratat de francezi. Gravurile pictorului Louis-François Cassas, care a vizitat insula în 1785, precum și icoanele din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, împrumutate de la Fundația Culturală a Băncii Ciprului și de la Biserica Panagia Faneromeni din Nicosia, au subliniat importanța tradiției ortodoxe bizantine în formarea identității cipriote.
Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că numărul soldaților britanici staționați în Norvegia va crește de la 1.000 la 2.000, conform BBC. Potrivit lui Healey, Moscova “își restabilește rapid prezența militară în regiune, inclusiv prin redeschiderea vechilor baze din perioada Războiului Rece”. Anterior, șeful armatei norvegiene, Eirik Kristoffersen, a declarat că țara nu a exclus posibilitatea ca Rusia să invadeze țara, pentru a-și proteja resursele nucleare staționate în nord. Kristoffersen a afirmat că, deși autoritățile norvegiene au avut în vedere scenariul unei invazii, tacticile rușilor sunt mai diverse și includ sabotaje sau operațiuni hibride. Anunțul a fost făcut la câteva săptămâni după ce Donald Trump a amenințat că va anexa Groenlanda, un teritoriu danez semi-autonom, invocând presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei.
Departamentul de Informații Externe al Estoniei a publicat raportul său anual, în care concluzionează că Rusia nu intenționează să lanseze un atac militar împotriva Estoniei sau a oricărui alt stat membru NATO în viitorul apropiat, prezintă Euronews. Agenția a remarcat însă că decidenții ruși își măresc dimensiunea forțelor armate și își refac stocurile de muniție strategică pentru artilerie. Se menționează, de asemenea, despre controlul asupra Ucrainei că reprezintă o obsesie pentru președintele rus Vladimir Putin, deoarece, în viziunea sa, acest lucru ar restabili poziția Rusiei ca mare putere pe scena mondială, cu dreptul de a lua decizii în materie de securitate europeană, iar negocierile de pace sunt doar o modalitate de a câștiga războiul. Raportul avertizează, de asemenea, că liderii Kremlinului au fost pe punctul de a-și întări și mai mult controlul asupra disidenților din țară, prevăzând măsuri mai dure pentru a restricționa accesul independent la informații în mediile online, care vor fi introduse în 2026.
Ministrul de stat al Albaniei pentru Inteligență Digitală, primul oficial virtual din lume, ar putea rămâne în curând fără chip, deoarece actrița care i-a servit drept model a dat guvernul în judecată, arată Politico. În august 2025, prim-ministrul albanez Edi Rama a făcut senzație în presă lansând ideea unui ministru sau prim-ministru AI. Avatarul a fost creat folosind chipul și vocea actriței Anila Bisha, în baza unui contract care a expirat. Promovarea avatarului la funcția de ministru în septembrie anul trecut a făcut ca imaginea ei să prindă viață într-un discurs parlamentar transmis în întreaga lume. Însă, potrivit unor informații, Bisha a dat în judecată Consiliul de Miniștri, prim-ministrul, o companie privată implicată în proiect și Agenția Națională pentru Societatea Informațională. Ea a susținut că guvernul a continuat să utilizeze imaginea peste termenul și domeniul de aplicare convenite, care au fost limitate la platforma e-Albania, unde imaginea ei era folosită pentru chatbot pe portalul de servicii guvernamentale.
