Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Luca Coșa și Paula Gănuci
Directorul general al companiei Open AI, Sam Altman, a refuzat oferta de cumpărare în valoare de 97 de milioane de dolari venită din partea lui Elon Musk, relatează BBC. Altman a refuzat public oferta printr-un mesaj pe platforma X, intensificând tensiunile privind viitorul inteligenței artificiale, în special după instaurarea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Altman are nevoie de suportul membrilor comitetului executiv pentru a păstra controlul companiei. Sam Altman și Elon Musk au fondat Open AI în anul 2015, cu scopul de a fi o companie non-profit, însă tensiunile dintre cei doi au rezultat în retragerea miliardarului american în 2018, dar și într-un îndelungat conflict juridic între cei doi. Altman a transformat OpenAI într-o companie cu scop lucrativ pentru a atrage investiții destinate îmbunătățirii modelelor de AI, o decizie criticată de Musk. În replică, miliardarul a lansat un nou proiect de dezvoltare AI, evaluat la 500 de milioane de dolari.
Președintele american, Donald Trump, a avertizat că va „dezlănțui iadul” în cazul în care reprezentanții Hamas nu vor elibera prizonierii, conform Politico. Acesta a impus autorităților din Hamas să elibereze ostaticii până sâmbătă la ora 12.00. Refuzul acestora va rezulta în oprirea negocierilor privind un armistițiu între armata israeliană și Hamas. Liderul american a adăugat că decizia finală va aparține autorităților israeliene, însă implicarea armatei americane în conflict rămâne o posibilitate. Declarațiile președintelui american au venit după ce reprezentanții Hamas au acuzat autoritățile israeliene de încălcarea termenilor armistițiului. Cinci grupuri de ostatici au fost deja eliberate, însă alți 73 se află în continuare în Gaza, iar unii dintre ei ar putea fi decedați.
Reprezentanții Transparency International au avertizat asupra intensificării corupției în statele europene, titrează Euronews. Conform raportului acestora, este al doilea an consecutiv în care corupția din Statele UE s-a agravat. “Corupția sistemică” din timpul mandatului Orban a plasat statul maghiar la coada clasamentului, alături de Bulgaria, România și Malta. Slovacia a înregistrat o scădere majoră în urma instaurării mandatului lui Robert Fico, ce a fost acuzat de încălcarea valorilor democratice în timpul unor proteste recente în Bratislava. Raportul TI a indicat și legătura puternică între criza climatică și corupție. Reprezentanții statelor precum Franța și Germania au fost criticați pentru permiterea influenței lobby-ului asupra politicilor climatice. Raportul a avertizat că slăbirea mecanismelor anticorupție favorizează grupuri de interese restrânse și afectează răspunsul UE la criza climatică.
Politicienii germani, Scholz și Merz, au exclus colaborarea cu reprezentanții partidelor de extremă dreaptă, potrivit Deustche-Welle. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că nu va coopera niciodată cu extrema dreaptă, acuzându-l pe rivalul său, Friedrich Merz, că a făcut acest lucru prin sprijinirea unei moțiuni anti-imigrație printr-o coaliție cu partidul de extremă dreapta Alternativă pentru Germania (AfD). Merz a respins acuzațiile și a susținut că un parteneriat cu AfD este exclus. Dezbaterile au loc cu două săptămâni înaintea alegerilor federale din Germania, în contextul în care AfD se află pe locul doi în sondaje, după partidul Uniunea Creștin Democrată (CDU). Scholz a indicat faptul că majoritatea germanilor resping „extremismul și polarizarea” și doresc soluții din politica de centru.
Fostul președinte columbian, Alvaro Uribe, a negat acuzațiile privind luarea de mită și manipulare a martorilor, informează Associated Press. Acesta a pledat nevinovat în fața unui judecător din Bogota, susținând faptul că acuzațiile aduse asupra lui au fost motivate politic. Procesul a fost intentat de senatorul Iván Cepeda, care a invocat presupusele conexiuni ale fostului lider columbian cu organizații paramilitare. La rândul său, Cepeda a fost acuzat de calomnie de către Uribe, însă Curtea Supremă de Justiție a respins acuzațiile și a început o investigație asupra fostului președinte. De asemenea, Uribe este acuzat că ar fi mituit un avocat ce a lucrat cu foști membri a unei organizații paramilitare. Procesul a fost accelerat sub administrația președintelui Gustavo Petro, un adversar politic al fostului lider, ce riscă 12 ani de închisoare.
Oficialii din India au raportat că în 2024 cazurile de discursuri de ură împotriva minorităților au crescut cu 74%,anunță BBC. Conform unui raport al India Hate Lab, punctul maxim a fost atins în timpul alegerilor naționale. Acesta a documentat 1.165 de astfel de incidente, majoritatea vizând musulmanii (98,5%). Politicienii, precum premierul Narendra Modi și ministrul de Interne, Amit Shah, au fost identificați ca fiind principalii promotori ai discursurilor de ură. Cele mai multe evenimente de acest tip s-au desfășurat în state guvernate de partidul BJP al lui Modi. Raportul evidențiază un număr record de 269 de incidente în mai 2024. Discursurile de ură au fost adesea întâlnite la mitinguri politice și procesiuni religioase, în special în statele conduse de BJP, care a organizat 340 de evenimente, o creștere de 580% față de anul precedent.
Un fost cetățean nord-coreean, Yu Hyuk, a anunțat că se pregătește să debuteze în SUA ca membru al trupei K-pop, indică BBC. Trupa 1Verse, a fost compusă de alți patru artiști, inclusiv un alt nord-coreean care a dezertat. Născut în Coreea de Nord, Hyuk a fugit în 2013, trecând prin mai multe țări înainte de a ajunge în Coreea de Sud. Acolo, și-a descoperit pasiunea pentru rap, inspirat de experiențele sale dificile. Descoperit de producătoarea Michelle Cho, Hyuk a primit șansa de a deveni idol K-pop, în ciuda lipsei sale de pregătire artistică. Trupa 1Verse își propune să inspire alți dezertori și să-și facă loc pe scena internațională, sperând ca muzica lor să ajungă într-o zi și în Coreea de Nord.
Raportul Serviciului Danez de Apărare a avertizat că Rusia ar putea declanșa un război de amploare în Europa în următorii cinci ani, confirmă Politico. Un factor care ar fi declanșator s-ar referi la percepția asupra NATO ca fiind slăbit sau divizat. Documentul subliniază că Rusia își consolidează capacitățile militare și ar putea fi dispusă să folosească forța împotriva unuia sau mai multor state NATO europene. Dacă SUA nu ar intervini, Moscova ar putea lansa un conflict local cu un stat vecin în șase luni, un război regional în zona Mării Baltice în doi ani și un conflict de mare amploare în cinci ani. Raportul nu a luat în considerare o eventuală creștere a capacităților de apărare ale NATO. Între timp, fostul președinte american Donald Trump a cerut aliaților să își mărească bugetele de apărare și a sugerat că SUA s-ar putea retrage din alianță dacă statele membre nu contribuie suficient.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a scuzat absența lui Elon Musk de la summitul AI de la Paris, indică Politico. Macron a declarat că miliardarul ar avea alte responsabilități federale în SUA. Musk, a fost pus într-o funcție de conduce Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE) sub administrația Trump, a declarat că din cauza volumului de „muncă critică” la Washington și nu a putut participa fizic, dar s-a arătat deschis unei prezențe virtuale. Macron a respins și comentariile ironice ale investitorului Xavier Niel, care l-a descris pe Musk drept „cel mai mare antreprenor din lume și… poate uneori un connard.” Musk a răspuns glumind pe X despre problemele legale anterioare ale lui Niel.
Organizația Mondială a Sănătății a declanșat un program de tratament împotriva cancerului la copiii din țările slab dezvoltate, declară RFI. OMS în colaborare cu Spitalul de Cercetare pentru Copii St. Jude din Memphis, SUA, a lansat o inițiativă pilot pentru furnizarea gratuită de medicamente pentru tratamentul cancerului la copii. Primele livrări au fost efectuate în Mongolia și Uzbekistan, iar planurile includ extinderea către Ecuador, Iordania, Nepal și Zambia, vizând aproximativ 5.000 de copii tratați în cel puțin 30 de spitale. Proiectul a fost anunțat inițial în decembrie 2021 și face parte din eforturile de a crește rata de supraviețuire a copiilor din țările cu venituri scăzute și medii, unde aceasta este adesea sub 30%, comparativ cu circa 80% în țările dezvoltate. Pe termen lung, inițiativa vizează extinderea la 50 de țări în următorii 5-7 ani, cu posibilitatea de a trata aproximativ 120.000 de copii, iar St. Jude a alocat 200 de milioane de dolari pentru lansarea proiectului.
