Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 10 martie în lume- Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va ieși mai puternică din conflictul din Ucraina, Statul Islamic a confirmat moartea liderului său și a numit un nou conducător iar Prim-ministrul Marii Britanii a declarat că trupele britanice care pleacă să lupte în Ucraina vor fi confruntate în fața Curții Marțiale

A fost 10 martie în lume- Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va ieși mai puternică din conflictul din Ucraina, Statul Islamic a confirmat moartea liderului său și a numit un nou conducător iar Prim-ministrul Marii Britanii a declarat că trupele britanice care pleacă să lupte în Ucraina vor fi confruntate în fața Curții Marțiale

Material realizat de Lara Popescu și Ilinca Bîrcă

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va ieși mai puternică din acest conflict, iar sancțiunile vor reveni asupra Occidentului, conform Reuters. Putin a afirmat joi că sancțiunile impuse împotriva Rusiei o să revină împotriva Occidentului, inclusiv sub forma unor prețuri mai mari la alimente și energie, iar Moscova își va rezolva curând problemele, ieșind mai puternică din acestă operațiune. Președintele Rusiei a adăugat că nu exista o alternativă la ceea ce Kremlinul numește „operațiunea sa militară specială” în Ucraina, și că Rusia nu este o țară care să accepte compromiterea suveranității sale pentru un anume câștig economic pe termen scurt. Într-o întâlnire guvernamentală televizată, Putin a declarat că „aceste sancțiuni ar fi fost impuse în orice caz,” iar „în cele din urmă, toate acestea vor duce la o creștere a independenței, autosuficienței și suveranității noastre.”

Statul Islamic a confirmat moartea liderului său și a numit un nou conducător, informează Reuters. Organizația teroristă ISIS a confirmat joi decesul liderului său, Abu Ibrahim al-hashemi al-Quraishi, iar purtătorul de cuvânt al grupării teroriste, Abu Hamza al-Quraishi, a anunțat noul lider ISIS, Abu al-Hassan al-hashemi al-Quraishi. Quraishi, un soldat în fosta armată a liderului irakian Saddam Hussein, care a condus ISIS din umbră pentru puțin peste doi ani, a murit în februarie într-un raid al forțelor speciale ale Statelor Unite ale Americii din nordul Siriei când a detonat o bombă care l-a ucis atât pe el, cât și membrii familiei sale, a declarat administrația SUA. Moartea lui Quraishi, în vârstă de 45 de ani, a fost o altă lovitură zdrobitoare pentru organizația teroristă, având loc la doi ani după ce gruparea extremistă și-a pierdut vechiul lider, Abu Bakr al-Baghdadi, într-un raid similar în 2019.

Prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat că trupele britanice care pleacă să lupte în Ucraina vor fi confruntate în fața Curții Marțiale, relatează The Guardian. Johnson a repetat avertismentele miniștrilor și ale șefului personalului apărării că aderarea la rezistență împotriva invaziei ruse este ilegală. Întrebat despre informații conform cărora un tânăr de 19 ani din Warrington, fără experiență militară, a călătorit pentru a-și uni eforturile împotriva invaziei ruse, premierul a spus că, deși poate înțelege de ce oamenii doresc să ajute, ar trebui să rămână în Marea Britanie. Comentariile sale sunt în contrast notabil cu cele ale Liz Truss, secretarul de externe, care a declarat la sfârșitul lunii trecute că îi va sprijini pe britanicii care merg în Ucraina pentru a lua parte la lupta împotriva rușilor.

Twitter a șters postările ambasadei ruse legate de bombardamentul spitalului din Mariupol, informează Reuters. Compania a declarat joi că a înlăturat mesajele postate de Ambasada Rusă în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord despre bombardarea unui spital de copii din Mariupol pentru încălcarea regulilor sale împotriva respingerii evenimentelor violente. Una dintre postările de pe pagina „@RussianEmbassy” arăta imagini cu spitalul bombardat, având o etichetă roșie deasupra care citea „fals.” În plus, contul de Twitter al ambasadei a postat că maternitatea nu este operațională, fiind folosită de forțele armate ucrainene. Rusia și-a schimbat poziția față de bombardamentul de marți al spitalului, comunicând mai multe declarații joi referitoare atât la negări agresive ale atacului, cât și la solicitări din partea Moscovei de a se stabili fapte clare.

Liderii Uniunii Europene, reuniți la summitul de la Versailles, s-au concentrat pe conflictul din Ucraina, informează Deutsche Welle. De asemenea, aceștia au discutat despre consolidarea legăturilor blocului cu Ucraina în vederea posibilei sale aderări. Summitul are loc când, în momentul de față, peste 2 milioane de oameni au fugit din Ucraina în statele vecine ale UE pentru a căuta refugiu de atacurile rusești, care au lovit adesea infrastructura civilă. Invazia Rusiei este considerată pe scară largă drept o distrugere a ordinii de securitate europeană care a luat ființă în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Summitul de la Versailles a fost inițial menit să discute noul model economic al UE, ca punct culminant al mandatului de șase luni al Franței care deține președinția în acest moment. Cu toate acestea, accentul s-a mutat acum pe atacul Rusiei asupra Ucrainei, care a fost văzut pe scară largă ca o încălcare a dreptului internațional.

Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, a declarat că susține apelul pentru o anchetă, în legătură cu crimele de război, împotriva Rusiei, relatează Reuters. Harris a oferit joi sprijinul SUA pentru apelurile în vederea unei anchete internaționale privind crimele de război ca urmare a invaziei rusești în Ucraina, menționând că Națiunile Unite au început deja un proces de revizuire a acuzațiilor. ,,În mod absolut, ar trebui să existe o investigație. Nu am nicio îndoială că ochii lumii sunt ațintiți asupra acestui război și spre ce a făcut Rusia în legătură cu aceste agresiuni și atrocități”, a spus Harris la o conferință de presă la Varșovia, după întâlnirea cu liderii polonezi pentru a discuta următorii pași împotriva Rusiei. Președintele polonez Andrzej Duda, care a vorbit alături de Harris, a etichetat acțiunile Rusiei în Ucraina drept: „barbarie care poartă trăsăturile genocidului”.

Oficialii israelieni au declarat că președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy se va adresa parlamentului israelian,  dorind să vorbească cu reprezentanții  Memorialulului Martirilor și Eroilor Holocaustului, „Yad Vashem,” conform Reuters. Aceste planuri sugerează eforturile pe care Kievul este dispus să le facă pentru a câștiga susținerea Israelului, după ce guvernul său și-a asumat o poziție publică prudentă, în timp ce încearcă să medieze pacea și continuă să se coordoneze cu Rusia în legătură cu problemele din Siria. Purtătorul de cuvânt al Parlamentului Knesset, Mickey Levy, a declarat că el și ambasadorul ucrainean Yevgen Korniychuk au convenit ca Zelenskiy va discuta cu cei 120 de membri ai adunării prin cadrul platformei Zoom în zilele ce vor urma. Separat, oficialii centrului Yad Vashem au declarat că au primit o cerere din partea lui Zelenskiy de a se adresa președintelui și experților săi.

Șeful Comitetului pentru Securitatea Alimentară Mondială, Gabriel Ferrero de Loma-Osorio, a declarat că războiul dintre Ucraina și Rusia reprezintă o nouă amenințare la adresa securității alimentare globale, relateză Al Jazeera. Rusia și Ucraina reprezintă împreună o treime din exporturile mondiale de grâu și orz. Oficialul, reprezentând platforma ONU pentru lupta împotriva foametei, a spus că situația nu era favorabilă încă de înaintea venirii pandemiei. Invazia Ucrainei de către Rusia a avut apoi un impact puternic asupra disponibilității și prețurilor alimentelor. Reprezentantul ONU a spus că țările trebuie să fie precaute în gestionarea securității alimentare. Deși nu au existat încă întreruperi la nivel mondial ale aprovizionării cu grâu, prețurile au crescut cu 55% cu o săptămână înainte de invazie.

Mikheil Saakashvili, fostul președinte georgian, și-a pus capăt grevei foamei în închisoare, după invazia Rusiei în Ucraina, relatează EURO NEWS. Bărbatul de 54 de ani a cerut un acces mai bun la îngrijiri medicale: „Îmi pun capăt grevei foamei în a 20-a zi”, a fost declarat pe contul de Facebook al lui Saakashvili. Fostul președinte a început cea mai recentă grevă a foamei pe 21 februarie, cu trei zile înainte ca trupele ruse să intre pe teritoriul ucrainean. El a fost închis anul trecut după ce s-a întors din exil în Ucraina. Saakashvili spune că acuzațiile de abuz de putere împotriva lui sunt motivate politic. După arestarea sa inițială, el a început o grevă a foamei de 50 de zile pentru a protesta împotriva detenției sale. Arestarea lui Saakashvili a exacerbat o criză politică în Georgia, care a izbucnit după alegerile parlamentare din 2020, care au fost câștigate de partidul de guvernare Visul Georgian. Opoziţia a susţinut că alegerile au fost frauduloase.

Patronul echipei de fotbal Chelsea FC, Roman Abramovici, a fost sancționat de guvernul britanic ca parte a răspunsului său la invazia Ucrainei de către Rusia, conform BBC. Abramovici este unul dintre cei șapte oligarhi care urmează să fie afectați de noile sancțiuni care includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie. Abramovici, în vârstă de 55 de ani, se presupune că are legături puternice cu președintele rus Vladimir Putin, lucru pe care miliardarul rus l-a negat. Premierul britanic Boris Johnson a declarat că „nu pot exista paradisuri sigure” pentru cei care au sprijinit invazia. În urma sancțiunilor, clubul de fotbal Chelsea FC nu o să mai poată vinde bilete pentru meciuri, magazinul echipei va fi închis, iar clubul nu va putea să cumpere sau să vândă jucători pe piața de transfer.

Despre PoliticALL

Vezi și

Sursa foto: Reuters

A fost 19 martie în lume – Donald Trump a reiterat angajamentul SUA față de NATO, Vladimir Putin a câștigat al cincilea mandat ca președinte al Rusiei, iar Organizația Mondială a Meteorologiei (WMO) a confirmat că 2023 a fost cel mai cald an înregistrat

Material realizat de Mihai Turcu Ministrul chinez al Afacerilor Externe, Wang Yi, a început o …