Home / A fost azi în lume / 2020 / A fost 10 decembrie în lume – Consiliul European ajunge la un acord cu Polonia și Ungaria pentru bugetul multianual al UE, negocierile Brexit se îndreaptă spre un eșec, iar perechea Biden-Harris este ”personalitatea anului 2020” a revistei Times

A fost 10 decembrie în lume – Consiliul European ajunge la un acord cu Polonia și Ungaria pentru bugetul multianual al UE, negocierile Brexit se îndreaptă spre un eșec, iar perechea Biden-Harris este ”personalitatea anului 2020” a revistei Times

Material realizat de Oana Florea și Adrian Călugăru

Perechea prezidențială democrată din Statele Unite ale Americii, cuplul Joe Biden – Kamala Harris, a fost aleasa revistei Time pentru descrierea ”Personalitatea Anului” 2020, relatează CNN. Joe Biden, în calitate de reprezentant al democraților pentru alegerile prezidențiale și Kamala Harris, alegerea sa pentru postul de vicepreședinte, au obținut o victorie istorică la alegerile din 7 noiembrie, intrând într-un club restrâns de prezidențiabili care reușesc să învingă un președinte aflat în funcție, republicanul Donald Trump. ”Pentru schimbarea istoriei americane, pentru că au arătat că forțele empatiei sunt mai puternice decât furiile diviziunii, pentru împărtășirea unei viziuni a vindecării într-o lume suferindă, Joe Biden și Kamala Harris sunt declarați Personalitatea Anului 2020 a revistei Time”, se arată în publicația citată. Rubrica revistei americane datează din 1927 și evidențiază influența, charisma și impactul activităților unei personalități individuale sau, uneori, a unui grup de persoane sau unei instituții la nivel global.

Accesul britanicilor în Uniunea Europeană ar putea să le fie interzis începând cu 1 ianuarie, sub incidența restricțiilor de circulație impuse din cauza pandemiei de coronavirus, relatează CNN. De la această dată, călătorii britanici vor avea aceleași restricții ca și călătorii din țările non-UE, indiferent dacă se va semna sau nu un acord post-Brexit.  Un oficial al Consiliului European a declarat că Marea Britanie nu face parte din Zona Schengen, motiv pentru care va primi tratament diferit față de Statele Membre.  Recomandările stabilite de Consiliul European depind în mare parte de situația epidemiologică a țării și includ factori precum măsurile de izolare, distanțarea fizică, dar și considerații sociale și economice. În octombrie, statele UE au decis că doar opt țări îndeplinesc criteriile necesare, printre care Australia, Japonia și Noua Zeelandă. Consiliul European are responsabilitatea de a decide căror țări li se înlătură  restricțiile de călătorie, iar următoarea analiză din 14 decembrie va viza și Marea Britanie. Cu toate acestea, reprezentantul Consiliului European a adaugat că este prea devreme pentru confirma ce restricții vor fi impuse Marii Britanii începând cu 1 ianuarie.  

Liderii europeni s-ai întâlnit la Bruxelles pentru a discuta posibilele căi de acțiune în ceea ce privește Turcia și criza mediteraneană, pandemia de coronavirus, Brexit și bugetul multianual, relatează Al Jazeera. Îngrijorați de credibilitatea Uniunii Europene, liderii europeni iau în considerare extinderea sancțiunilor împotriva Turciei care a exploatat resursele de gaz din apele mediteraneene revendicate de Grecia și Cipru. La ultimul summit din octombrie, liderii au adoptat o atitudine pozitivă față de Turcia, iar agenda politică propunea un comerț favorabil și fonduri pentru gestionarea problemei refugiaților sirieni cu condiția ca Turcia să înceteze activitățile ilegale din estul Mării Mediterane.  Prim-ministrul Greciei,  Kyriakos Mitsotakis, a declarat că în joc este credibilitatea Uniunii Europene, dar cele 27 de state membre au poziții diferite cu privire la  gestionarea problemei.  Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că este necesară apărarea suveranității și stabilității statelor membre sugerând sancțiuni economice dure, în timp ce alte state sunt îngrijorate de posibilele consecințe, Turcia destabilizând deja economia din regiune.  Ulterior, joi seara, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că Statele Membre au ajuns la un acord pentru deblocarea discuțiilor privind bugetul multianual al UE, în urma unor concesii făcute Poloniei și Ungariei, care au avertizat că își vor folosi dreptul de veto împotriva unui acord dacă acordarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de drept de către Statele Membre.

Jurnalista afgană  Malala Maiwand a fost împușcată mortal, aceasta fiind cea mai recentă victimă a unei seriii de asasinate îndreptate împotriva jurnaliștilor și activiștilor civici, informează BBC. Maiwand, care are și o activistă civică, se îndrepta spre muncă în orașul Jalalabad atunci când mai multe persoane înarmate au deschis focul asupra mașinii în care se afla. Șoferul acesteia, Mohammad Tahir, a fost de asemenea ucis.  Asasinarea jurnalistei a adus în discuție  provocările pe care le întâmpină femeile care practică jurnalismul în  Afganistan, după ce și mama sa, activistă de asemenea, a fost ucisă în condiții asemănătoare în urmă cu cinci ani. Misiunea de Asistență a Organizației Națiunilor Unite a condamnat uciderea jurnalistei. Jurnaliștii, activiștii și oamenii politici au fost victime ale ultimelor atacuri din Afganistan. ”Nai”, o organizație care susține publicațiile media din Afganistan a declarat că uciderea activistei Malala Maiwand  descurajează jurnaliștii să își practice meseria, femeile fiind tot mai puține în acest domeniu. Violențele au loc în contextul  discuțiilor de pace de la Doha, Qatar, dintre oficialii afgani și militanții talibani. Cele două părți au făcut unele progrese în ceea ce privește aspecte preliminare, însă nu au ajuns să discute încă un acord de încetare a focului și de împărțire a puterii.

Președintele Turciei a asistat la o paradă militară organizată în capitala Azerbaidjanului pentru a celebra acordul de pace cu Armenia, care a condus la preluarea controlului asupra unor teritorii însemnate din enclava Nagorno-Karabah și a zonelor înconjurătoare, informează Al Jazeera. Recep Tayyip Erdogan a participat la manifestarea forțelor armate azere din Baku, după ce forțele armate ale Turciei au acordat sprijin Azerbaidjanului pe durata conflictului recent, încheiat printr-un armistițiu semnat fix cu o lună în urmă, la capătul a șase săptămâni de lupte intense. Peste 3000 de soldați, au defilat alături de vehicule militare, în timp ce elicoptere și avioane militare au survolat străzile capitalei Baku. Președintele azer Ilham Aliev i-a mulțumit în discursul său omologului său turc, afirmând că ”din primele ore ale războiului, am simțit sprijinul Turciei”. O brigadă de trupe comando, precum și drone ale armtei turce au participat la parada militară din Azerbaidjan. La rândul său, Erdogan a cerut ca Armenia să ”învețe din lecția primită” și să deschidă calea pentru ”construcția unui viitor bazat pe pace și stabilitate”.

Israel și Maroc au agreat reluarea relațiilor relațiilor diplomatice în urma unei înțelegeri mediate de Statelor Unite ale Americii, Marocul devenind astfel cea de-a patra țară arabă din ultimele patru luni care încheie ostilitățile cu Israel, relatează Al Jazeera.  Donald Trump a fost de acord să recunoască suveranitatea Marocului asupra deșertului Sahara de Vest, teritoriu disputat timp de decenii cu Frontul Polisario, o grupare susținută de Algeria. Oficialii palestinieni au avut o reacție critică față de aceste înțelegeri susținând că statele arabe au renunțat să sprijine suveranitatea statului palestinian. În urma acestei înțelegeri, Marocul va stabili relații diplomatice și va relua contactul oficial cu Israelul, urmărindu-se promovarea cooperării economice. Casa Albă depune eforturi pentru a stabili o înțelegere între Israel și Arabia Saudia care încă se arată nepregătită. Ministrul de Externe al Arabiei Saudite a declarat că va încheia o înțelegere doar dacă aceasta va duce la suveranitatea statului palestinian.  Cu toate că se așteaptă ca Biden să adopte  o abordare diferită asupra politicii externe, acesta a sugerat că va continua activitatea în zonă, negocierile fiind cunoscute sub denumirea de ”Acordurile Abraham” dintre Israel și națiunile arabe și musulmane.

Hassan Diab, prim-ministrul interimar al Libanului și alți trei foși miniștri au fost inculpați pentru neglijență cu consecințe criminale de către judecătorul care conduce investigația privind explozia din 4 august, survenită în portul din capitala Beirut, relatează CNN. Diab, alături de doi foști miniștri ai lucrărilor publice și fostul ministru de finanțe, au fost puși sub acuzare în urma unei deflagrații provocată de stocarea inadecvată timp de mai mulți ani a câtorva mii de tone de nitrat de amoniu, explozie în urma căreia 204 de persoane și-au pierdut viața, iar alte peste 6500 au fost rănite, iar o mare parte a portului și capitalei Libanului au fost distruse complet sau grav avariate. Dezastrul a provocat și evacuarea a nu mai puțin de 300.000 de persoane și a generat proteste împotriva clasei politice, acuzată de incompetență, neglijență și corupție pentru modul de gestionare a unei țări încă afectată de urmările unui război civil, dar și de conflictul din Siria care a adus un val însemnat de migranți, sau de pandemia provocată de noul coronavirus. Premierul Diab a demisionat în urma protestelor generate de dezastrul din 4 august, însă partidele politice libaneze nu au reușit să ajungă încă la un acord pentru instalarea unui nou guvern.

Starul francez din lumea fotbalului, Antoine Griezmann, a declarat că își încheie înțelegerea de sponsorizare cu compania chineză Huawei după ce compania a fost acuzată că este implicată în supravegherea populației uigure, relatează BBC. Potrivit unui raport al companiei de cercetare în supraveghere IPVM, compania Huawei a fost acuzată de implicarea în testarea de programe digitale pentru recunoașterea facială de către autoritățile din China, pentru ca acestea să poată detecta mai ușor etnicii uiguri. ”În urma unor suspiciuni întemeiate conform cărora Huawei a contribuit la dezvoltarea unei ”alerge uigure” prin folosirea de software de recunoaștere facială, îmi închei imediat parteneriatul cu această companie”, a declarat Griezmann. Acesta fusese numit drept ambasador al brandului chinez din 2017 și era una dintre figurile care promova imaginea companiei în Franța.

Uniunea Europeană a publicat planurile de contingență (cantitatea maximă de mărfuri ce poate fi importată sau exportată – n.r) în cazul unui eșec al negocierilor comerciale cu Marea Britanie privind Brexit, relatează BBC. Prevederile vizează asiguarea unui cadru suplu de transport rutier și aerian între UE și Marea Britanie, permițând totodată posibilitatea accesului reciproc la pescuit în apele teritoriale. Publicarea planurilor survine în urma prelungirii discuțiilor avute la Bruxelles de președinta CE, Ursula von der Leyen, și premierul britanic Boris Johnson, al căror termen expiră la sfârșitul săptămânii. Runda de întâlniri decisivă, începută miercuri, nu a înregistrat progrese semnificative, iar premierul britanic a declarat recent că există o ”posibilitate foarte mare” ca negocierile să se încheie fără un acord între UE și Marea Britanie. Dacă negocierile vor eșua, începând cu 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va înceta să aplice regulile comerciale ale UE, existând incertitudini privind relația comercială dintre cei doi actori în cazul unui Brexit fără acord.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 8 august în lume – Locuința lui Donald Trump din Florida a fost percheziționată de FBI, Rusia a suspendat inspecțiile armelor nucleare strategice de către SUA, iar Ministrul de externe din Bangladesh a solicitat repatrierea refugiaților rohingya

Material realizat de Lara Popescu și Dora Timar Cel puțin opt persoane au murit și …