A fost 1 septembrie în lume – Un cutremur cu magnitudinea 6,0 a lovit estul Afganistanului, provocând peste 800 de morți și peste 2.000 de răniți, Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a prezentat primul său discurs despre starea națiunii iar, Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se „pregătește mental” ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să se prelungească

Material realizat de Mario Constantin și Nicoleta Dumitru

Israel a intensificat operațiunile militare în Gaza, forțând numeroase familii să fugă, relatează Reuters. Atacurile aeriene au ucis cel puțin 19 oameni, iar în ultimele 24 de ore, ministerul sănătății din Gaza a raportat alte 98 de decese în întreaga zonă. Cinci copii sunt printre cele nouă persoane care au murit de foame, iar numărul total al deceselor cauzate de malnutriție a ajuns la cel puțin 348, reflectând agravarea crizei umanitare. Totodată, Asociația Internațională a Specialiștilor în Genocid a adoptat o rezoluție prin care afirmă că acțiunile Israelului îndeplinesc criteriile legale ale genocidului în Gaza, acuzație pe care Israelul a respins-o anterior. Potrivit armatei israeliene, ofensiva vizează distrugerea capabilităților Hamas și salvarea celor 48 de ostatici rămași, după un conflict care a cauzat decesul a peste 63.000 de persoane, majoritatea civili. 

Vladimir Putin, Președintele Rusiei, a declarat că a ajuns la înțelegeri cu Donald Trump privind încheierea războiului din Ucraina, după întâlnirea lor din Alaska, conform BBC News. Liderul rus nu a precizat dacă va accepta negocieri de pace cu Volodimir Zelenski, intermediat de Trump, în ciuda termenului-limită fixat de acesta. Putin a reiterat că invazia sa a fost provocată de „lovitura de stat” sprijinită de Occident și de tentativele de a aduce Ucraina în NATO, afirmații respinse de aliații occidentali. Washingtonul a transmis prin emisarul Steve Witkoff că Moscova ar fi acceptat garanții de securitate pentru Ucraina, similare articolului 5 NATO, însă Kremlinul nu a confirmat. Între timp, forțele ruse au lansat cel de-al doilea cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei, soldat cu 23 de morți, fapt ce a atras condamnări dure din partea liderilor europeni, în timp ce Zelenski a respins ideea unei zone tampon și a acuzat Moscova că tergiversează pacea. 

Avionul în care se afla președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost vizat de bruiaj GPS suspectat a fi realizat de Rusia, în timp ce încerca să aterizeze în Bulgaria, scrie CNN. Aparatul a reușit să aterizeze în siguranță la Plovdiv, piloții folosind hărți pe hârtie, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei. Kremlinul a negat acuzațiile, însă autoritățile bulgare au informat Bruxellesul că suspectează interferență flagrantă din partea Moscovei. Incidentul a avut loc în timpul turneului est-european al Ursulei von der Leyen pentru consolidarea sprijinului față de Ucraina, într-un context în care bruiajul GPS este considerat parte a arsenalului de război hibrid al Rusiei. 

O petiție care solicita crearea unui mecanism de finanțare care să garanteze accesul sigur și accesibil la avort în statele membre a fost înaintată Comisiei Europene, titrează Euronews. Coordonatoarea inițiativei, Nika Kovač, a declarat că aproximativ 20 de milioane de femei din Europa nu au acces la întreruperi de sarcină sigure și că restricționarea acestui acces le pune viața în pericol. Activista Anastasia Giamali a subliniat importanța petiției în contextul presiunii exercitate de extrema dreaptă asupra drepturilor fundamentale. În Uniunea Europeană, 25 de state au legalizat avortul, iar limitările variază astfel: până la 10 săptămâni în Portugalia și Croația, până la 24 în Olanda, în timp ce Polonia și Malta impun restricții severe. Comisia are la dispoziție până în martie 2026 pentru a răspunde oficial inițiativei, precizând că aceasta nu urmărește instaurarea unui drept european garantat la avort. 

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a prezentat primul său discurs despre starea națiunii, scrie AP News. În Acesta a evidențiat succesele administrației sale, de la reducerea sărăciei (peste 8,3 milioane de persoane au fost scoase din sărăcie între 2022 și 2024) până la gestionarea relației tensionate cu administrația Trump. În semn de cooperare puternică, guvernul său a extrădat zeci de traficanți de droguri către SUA, ceea ce a permis evitarea unor tarife vamale severe. Totodată, Sheinbaum a respins ferm orice intervenție militară străină pe teritoriul mexican, subliniind că suveranitatea națională este inviolabilă. 

Președintele Chinei, Xi Jinping, a denunțat „practicile de bullying” la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), desfășurat luni la Tianjin, potrivit Euronews.  Mesajul său a fost interpretat ca o critică indirectă la adresa lui Donald Trump, aflat în plin război comercial cu Beijingul. Xi a afirmat că statele membre trebuie să apere „echitatea și justiția” și să respingă „mentalitatea de Război Rece și confruntările de tip blocuri”. În discurs, liderul chinez a subliniat rolul SCO în promovarea unui sistem comercial multilateral. Summitul a reunit circa 20 de lideri, inclusiv pe Vladimir Putin și Narendra Modi. China s-a poziționat drept aliat strategic al Rusiei în contextul războiului din Ucraina. Trump a impus tarife dure Chinei și Indiei, acuzându-le că sprijină indirect Moscova prin comerțul cu petrol rusesc. SCO, fondată în 2001, are în prezent 10 membri și 16 parteneri sau observatori, inclusiv Iran și Belarus. Evenimentul din Tianjin precede parada de Ziua Victoriei din Beijing, la care vor participa Putin și alți lideri autoritari. Astfel, China își consolidează imaginea de contragreutate la alianțele occidentale precum NATO. 

Ucraina a anunțat arestarea unui suspect în cazul asasinării lui Andriy Parubiy, fost președinte al Parlamentului și figură-cheie a Revoluției Euromaidan, relatează Politico. Poliția ucraineană susține că există o „urmă rusească” în organizarea crimei. Atacul a avut loc sâmbătă, în plină zi, în centrul Kievului, unde un bărbat deghizat în curier l-a împușcat pe Parubiy cu opt gloanțe. Suspectul, un bărbat de 52 de ani din Liov, a fost prins după 36 de ore, în regiunea Hmelnițki. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că atacul a fost planificat și executat profesionist. Uciderile politice s-au înmulțit în Ucraina în 2025, Parubiy fiind al treilea lider eliminat după Iryna Farion și Demian Hanul. Parubiy a condus unitățile de autoapărare ale protestatarilor în timpul Euromaidanului și a promovat desprinderea culturală și religioasă de Moscova. El a fost unul dintre arhitecții orientării pro-occidentale a Ucrainei. Kremlinul a catalogat Euromaidanul drept o lovitură de stat orchestrată de Occident și contestă legitimitatea actualului guvern ucrainean. Asasinarea lui Parubiy amplifică tensiunile și confirmă vulnerabilitatea liderilor pro-occidentali din Ucraina. 

Naționaliștii bulgari ai partidului pro-rus „Renașterea” au atacat o mașină, crezând că în interior se afla Ursula von der Leyen, aflată în vizită la o fabrică de armament din Sopot, potrivit Euronews. Liderul formațiunii, Kostadin Kostadinov, a blocat vehiculul și a acuzat poliția că încearcă să-l calce, în timp ce manifestanții fluturau steaguri bulgare și rusești. Mașina a fost lovită cu un banner, în timp ce protestatarii strigau „naziști” către forțele de ordine. Nu este clar dacă președinta Comisiei Europene se afla în acel vehicul, oficialii Uniunii Europene (UE) nerecunoscând incidentul ca o problemă de securitate. Von der Leyen și-a continuat vizita, fiind însoțită de premierul Rosen Zhelyazkov și liderul GERB, Boyko Borissov. Ea a lăudat planurile Bulgariei de a extinde producția de obuze și praf de pușcă, conform standardelor NATO. Proiectul ar putea aduce 1.000 de locuri de muncă noi și finanțare suplimentară din programul european SAFE. Von der Leyen a subliniat din nou importanța consolidării apărării europene în contextul războiului din Ucraina. Kostadinov, cunoscut pentru pozițiile anti-NATO și anti-UE, a numit-o pe von der Leyen „simbol al degradării civilizației europene”. Incidentul reflectă tensiunile tot mai mari dintre guvernul pro-european al Bulgariei și opoziția naționalistă ostilă integrării europene. 

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se „pregătește mental” ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să se prelungească, notează Euronews. El a subliniat că speră la un armistițiu, dar „fără iluzii” privind disponibilitatea Moscovei de a negocia serios. Merz a respins ideea ca pacea să fie obținută prin capitularea Ucrainei, considerând că acest lucru ar încuraja Rusia să atace alte state. Germania a devenit al doilea cel mai mare susținător militar al Kievului, cu peste 40 de miliarde € în ajutor furnizat sau promis. Cancelarul a reafirmat că prioritatea absolută este sprijinirea armatei ucrainene pe termen lung. El a precizat că discuțiile actuale nu vizează trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, ci eventuale garanții de securitate post-conflict. Comentariile sale vin pe fondul stagnării negocierilor SUA-Rusia și intensificării atacurilor rusești asupra civililor ucraineni. Merz a avertizat că războiul nu trebuie încheiat „cu orice preț”, ci cu păstrarea independenței Ucrainei. Ucraina și aliații săi au acuzat Moscova că tergiversează procesul de pace. Declarațiile cancelarului reflectă o poziție fermă a Germaniei de a continua sprijinul pentru Kiev, chiar și în lipsa unei perspective imediate de pace. 

Un cutremur cu magnitudinea 6,0 a lovit estul Afganistanului, provocând peste 800 de morți și peste 2.000 de răniți, potrivit CNN. Epicentrul a fost localizat la 27 km nord-est de Jalalabad, la o adâncime de doar 8 km, ceea ce a amplificat distrugerile. Zeci de sate din provincia Kunar, la granița cu Pakistan, au fost devastate, iar drumurile blocate de alunecări de teren îngreunează accesul echipelor de salvare. Talibanii au mobilizat soldați și civili pentru transportarea răniților spre spitalele din Jalalabad. Imagini difuzate de Reuters arată victime aduse cu elicoptere și tratate pe paturi improvizate în spitale supraaglomerate. Cutremurul a fost urmat de cel puțin cinci replici, cea mai puternică având magnitudinea 5,2. Aproximativ jumătate de milion de oameni ar fi resimțit puternic seismul, conform estimărilor USGS. Organizația Națiunilor Unite (ONU) s-a declarat „profund îndurerată” și a început să trimită echipe de urgență și ajutoare în regiune. Dezastrul lovește o țară deja afectată de foamete, criză economică și reducerea drastică a ajutorului internațional. Afganistanul are o istorie îndelungată de cutremure devastatoare, cel din 2023 provocând moartea a peste 2.000 de persoane.