Material realizat de Cristian Baciu și Ioana-Adriana Bădescu
Regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei a depus jurământul de credință față de constituție, relatează Euronews. În vârstă de 53 de ani, Haakon a devenit oficial noul monarh al Norvegiei în urma decesului tatălui său, Regele Harald al V-lea la vârsta de 89 de ani. Haakon a adoptat deviza „Totul pentru Norvegia”, folosită anterior de străbunicul său, Haakon al VII-lea. Sicriul Regelui Harald se află la capela Palatului Regal din Oslo, unde publicul îi poate aduce un ultim omagiu până pe 8 septembrie. Funeraliile vor avea loc pe 9 septembrie.
Fostul prim-ministru britanic Keir Starmer renunță la mandatul de deputat, relatează BBC. Keir Starmer a anunțat că demisionează din funcția de parlamentar pentru circumscripția Holborn și St Pancras din Londra, în pofida declarațiilor anterioare că va rămâne membru al parlamentului până la viitoarele alegeri generale. Starmer a menționat că dorește să se concentreze pe activități din domeniul afacerilor internaționale, precum și pe combaterea violenței împotriva femeilor. Demisia sa a declanșat alegeri parțiale în circumscripția sa, bastion tradițional al Partidului Laburist. Principalul rival al laburiștilor în această circumscripție ar putea fi Partidul Verzilor, al cărui lider, Zack Polanski, a declarat că ia în considerare o candidatură.
Guvernul Pakistanez a obținut o victorie juridică la Haga privind Tratatul Apelor Indusului, dar conflictul cu India persistă, relatează Al Jazeera. Curtea din Haga a decis în unanimitate că India nu are dreptul să suspende unilateral Tratatul Apelor Indusului, care a fost semnat în urmă cu șase decenii, și a respins toate argumentele acesteia, confirmând că tratatul rămâne „pe deplin în vigoare”. India nu a participat la audierile de la Haga și a respins rapid verdictul, susținând că instanța este „constituită ilegal” și reiterând că își menține decizia de suspendare. Guvernul Indian a decis în aprilie 2025 să pună tratatul „în așteptare”, în urma unui atac terorist sângeros asupra turiștilor din Cașmirul administrat de India. New Delhi a condiționat reluarea acordului de încetarea sprijinului acordat de Pakistan terorismului transfrontalier, acuzație negată de Islamabad.
Alegătorii din Islanda au respins reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, relatează AP News. Propunerea de reluare a negocierilor de aderare la UE a fost respinsă de cetățenii islandezi cu o diferență strânsă: 52,8% contra și 47,2% pentru, conform Comisiei Electorale Naționale. Consultația populară a fost marcată de o dezbatere intensă între susținătorii stabilității geopolitice europene și apărătorii controlului național asupra resurselor de pescuit, un sector economic vital pentru țară. Referendumul a fost devansat de coaliția de stânga aflată la guvernare pe fondul amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump privind preluarea Groenlandei vecine. Susținătorii aderării argumentau că solidaritatea din cadrul UE ar oferi o protecție sporită.
Sute de muncitori au fost blocați în tunelurile hidrocentralelor după inundațiile catastrofale din Nepal și Tibet, relatează AP News. Numărul deceselor provocate de inundațiile devastatoare de la granița dintre Nepal și China a depășit 950, iar peste 4.400 de persoane sunt dispărute. Aproximativ 900 de angajați de la 12 proiecte hidroenergetice din districtele Rasuwa și Nuwakot au fost dați dispăruți. Echipele de salvare au încercat să ajungă la cei blocați, însă șansele de a găsi supraviețuitori au scăzut rapid la aproape o săptămână de la producerea catastrofei. Deși unii muncitori ar putea avea acces la oxigen, există riscul major ca mulți să fi suferit din cauza lipsei de hrană, apă sau oxigen.
Un atac rusesc cu drone și rachete asupra Kievului a ucis cel puțin 12 persoane, conform Al Jazeera. Un val de atacuri aeriene rusești asupra Kievului și regiunii din jurul capitalei Ucrainei a ucis cel puțin 12 persoane și a rănit alte 21, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au implicat rachete și drone, iar printre victime se află și un cetățean indian. În Kiev, opt persoane au fost ucise, inclusiv în urma unor lovituri cu drone și rachete, iar alte cinci, între care doi copii, au fost rănite. În regiunea Kievului, alte patru persoane au murit, după ce o clădire rezidențială din apropierea orașului Borispil a fost avariată, iar 50 de oameni au fost evacuați. Volodimir Zelenski a acuzat oficialii ruși de „teroare” și a cerut aliaților să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei. Autoritățile din Rusia au declarat că au vizat obiective militare și energetice. Mai multe atacuri ucrainene cu drone au provocat incendii în portul rusesc Ust-Luga și au lovit Novokuibîșevsk, o zonă importantă pentru industria petrolieră.
Forțele israeliene au demolat case în Cisiordania, în timp ce liderii Uniunii Europene au analizat interzicerea produselor din colonii, relatează Al Jazeera. Forțele israeliene au demolat mai multe locuințe palestiniene în Cisiordania ocupată, în timp ce coloniștii au atacat locuitorii satului Burqa, pe fondul intensificării violențelor înaintea alegerilor israeliene din octombrie. În Birzet, la nord de Ramallah, soldații israelieni au demolat două clădiri rezidențiale, invocând lipsa autorizațiilor de construire, iar în Nablus au distrus cu un buldozer o casă cu două etaje și o clădire cu trei etaje aflată în construcție. În Burqa, coloniștii au atacat palestinieni, au încercat să incendieze mașini și au furat animale. Oficialii ONU au avertizat că violențele coloniștilor au atins un nivel record. În paralel, oficialii irlandezi au încercat să obțină sprijinul Uniunii Europene pentru sancționarea produselor provenite din coloniile israeliene ilegale. Miniștrii europeni au analizat inclusiv un sistem de licențiere a importurilor, tarife prohibitive sau o interdicție totală. Autoritățile irlandeze au acuzat liderii din Israel că încalcă dreptul internațional și critică sprijinul acordat coloniștilor.
Oficialii iranieni au promis să răspundă noilor atacuri americane, în ciuda amenințărilor președintelui Donald Trump, potrivit Al Jazeera. Reprezentanții iranieni au promis că vor răspunde noii serii de atacuri americane, după ce armata din Statele Unite ale Americii a lovit ținte ale Gardienilor Revoluției (IRGC) în Iran. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a justificat atacurile prin presupusele acțiuni recente ale IRGC împotriva navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și a militarilor americani din regiune. IRGC a avertizat că oficialii americani vor regreta atacurile, ceea ce riscă să declanșeze un nou ciclu de confruntări. Președintele american, Donald Trump, a descris loviturile drept „mari și puternice” și a amenințat liderii iranieni cu atacuri și mai dure dacă vor riposta. Oficialii din SUA au avertizat cetățenii americani din Orientul Mijlociu asupra unei posibile escaladări și a perturbărilor de călătorie. Loviturile au avut loc după un schimbl de atacuri, când autoritățile americane au bombardat insula Larak, iar liderii iranieni au lansat rachete asupra unei baze americane din Iordania. Criza din Hormuz continuă să afecteze comerțul energetic global, iar prețul petrolului a crescut cu peste 4% după noile atacuri.
ONG-urile africane au cerut o anchetă privind cele șase cadavre găsite într-o groapă comună din Guineea, conform Al Jazeera. Un grup de 20 de organizații ale societății civile africane a cerut o anchetă independentă privind descoperirea a șase cadavre neidentificate într-o groapă comună din Guineea. Trupurile, toate ale unor bărbați, au fost găsite în satul Alassoya, legate și cu ochii acoperiți, de localnici care strângeau lemne. Forțele armate guineeze au confirmat descoperirea și au anunțat că victimele au fost transportate la un spital pentru identificare și stabilirea cauzei morții. ONG-urile au solicitat o anchetă imparțială și transparentă, cu sprijinul experților criminaliști naționali și internaționali, temându-se că victimele ar fi putut fi executate extrajudiciar. Reprezentanții organizațiilor au declarat că au documentat cel puțin 35 de cazuri de dispariții forțate din 2021. Descoperirea a avut loc pe fondul represiunii opoziției după lovitura de stat condusă de generalul Mamady Doumbouya în 2021. Oficialii francezi au cerut, de asemenea, o anchetă independentă.
Președintele Zambiei a depus jurământul pentru al doilea mandat, în timp ce principalul său contracandidat este reținut, relatează BBC. Președintele Zambiei, Hakainde Hichilema, a depus jurământul pentru un al doilea mandat de cinci ani, după ce a câștigat alegerile din 13 august cu 60% din voturi. Principalul său contracandidat, Brian Mundubile, care a obținut 38%, a contestat rezultatul și a declarat că a fost manipulat, însă nu a putut depune o contestație în instanță după ce tribunalele au fost închise în ultima zi în care putea face acest lucru. Observatorii Uniunii Europene au semnalat probleme în procesul de numărare și verificare a voturilor. La scurt timp după alegeri, forțele de securitate au percheziționat un imobil asociat lui Mundubile și au arestat mai mulți politicieni ai opoziției. Mundubile și colegul său de candidatură au fost ulterior reținuți și acuzați de trădare. Hichilema a promis stabilitate, creștere economică și cooperare cu opoziția.
