Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu
Danezii au votat în favoarea aderării statului la Politica Europeană de Securitate și Apărare Comună în cadrul ultimului referendum, conform statisticilor oficiale, raportate de POLITICO. Atât decizia organizării referendumului, cât și rezultatul votului au fost influențate de invazia rusă din Ucraina, liderii de la Copenhaga realizând importanța reevaluării politicii de securitate a statului și poziția față de Uniunea Europeană pe această temă. Până acum statul nordic a adoptat o poziție reticentă față de implicarea în securitatea la nivel european. Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a declarat: „atât timp cât există din nou război pe continentul nostru nimeni nu poate fi neutru. În această seară, Danemarca le-a trimis un semnal foarte, foarte important lui Putin și aliaților noștri”. Danemarca este deja stat membru al NATO, dar cu toate acestea votul va oferi noi posibilități pentru îmbunătățirea securității prin cooperarea cu celelalte state membre ale UE, mai ales în aria atacurilor cibernetice.
Oficialii ruși au acuzat liderii Statelor Unite ale Americii de prelungirea conflictului din Ucraina prin expedierea de rachete cu rază lungă, relatează BBC. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a adăugat că promisiunea președintelui Joe Biden de a trimite proiectile cu rază lungă de acțiune „nu face decât să pună paie pe foc”, astfel încât „asemenea ajutoare nu contribuie la dorința liderilor ucraineni de a negocia”. Până la momentul de față liderii SUA au refuzat să ofere astfel de proiectile Ucrainei, din teama ca tehnologia să nu fie folosită pentru a ataca teritorii din cadrul Federației Ruse, însă conducerea de la Kiev a oferit garanția că rachetele vor fi utilizate strict sub formă de apărare. Acest angajament al Statelor Unite ale Americii succedă promisiunile din partea cancelarului german, Olaf Scholz, prin care Berlinul va oferi Ucrainei un sistem de apărare aeriană. Ministrul afacerilor externe din Rusia, Serghei Lavrov, a răspuns dur, declarând că aceste anunțuri, în special cel al președintelui Biden, nu fac decât să sporească șansa „unei a treia țări” de a fi implicată în acest conflict.
Liderii din Uganda și din Republica Democrată Congo au picat de acord asupra prelungirii operațiunii militare speciale Shujaa, conform Reuters. Operațiunea este menită să combată Alianța Forțelor Democratice, un grup insurgent format la sfârșitul anilor 1990 și care a „jurat loialitate” Statului Islamic, în 2019. În ciuda reticenței de a continua misiunea după data de 1 iunie, purtătorul de cuvânt al Shujaa, colonelul Mak Hazukay, a declarat că liderii armatelor celor două state și-au prelungit angajamentul deoarece „pericolul nu a fost eradicat”. Până la momentul de față, peste 1.700 de trupe au fost trimise din Uganda în Republica Democrată Congo, cea mai mare intervenție de pe teritoriul statului, excluzând misiunile de menținere a păcii ale Organizației Națiunilor Unite. Alianța Forțelor Democratice este acuzată de uciderea a sute de localnici și de organizarea a multiple atentate cu bombă.
Membrii parlamentului sloven au votat în favoarea guvernului propus de prim-ministrul Robert Golob, astfel noua structură a executivului de la Ljubljana ia forma unei coaliții de centru-stânga, informează Reuters. Acest guvern, format din partidele Mișcarea Libertății, Social Democrați și Stânga, reprezintă o schimbare semnificativă de direcție în politica slovenă. Golob a declarat că „nu ne dorim un guvern care necesită o sută de zile de pace pentru a putea funcționa, pentru că știm că nu ni le permitem”, accentuând importanța acțiunii decisive și rapide în Slovenia. Fostul guvern, condus de Janez Jansa, a fost caracterizat prin tendințe politice populiste de dreapta și euroscepticism, perspective complet opuse față de noul cabinet. Golob a propus o structură formată din 17 ministere, 7 dintre care vor fi conduse de către experți și politicieni femei, cel mai mare număr din compoziția vreunui executiv sloven de până acum. Acțiunile prioritare pe care noul guvern le propune sunt îmbunătățirea sistemului de sănătate publică, eliminarea influențelor politice din cadrul poliției, creșterea nivelului de libertate a presei, promovarea energiei verzi și „apropierea de statele de bază ale UE”.
Liderii vestici au arătat semne de îngrijorare în legătură cu situația tensionată din Yemen deoarece armistițiul dintre gruparea rebelă Houthi și guvernul statului din Peninsula Arabică expiră la finalul acestei săptămâni, raportează Al Jazeera. Războiul din Yemen a început odată cu atacul grupării Houthi, care este susținută de Iran, asupra capitalei Sana’a, ofensivă ce s-a concluzionat prin cucerirea orașului, în 2014. În 2015 a fost inițiată o operațiune militară, condusă de Arabia Saudită, menită să vină în susținerea statului peninsular. Conform Organizației Națiunilor Unite, acest război cumplit a cauzat cea mai gravă criză umanitară din lume, la momentul de față. Armistițiul actual a fost semnat în luna aprilie, ONU raportând o scădere semnificativă a violențelor de la acel moment, evidențiind importanța unui asemenea acord pentru binele yemeniților. Ambasadoarea Statelor Unite ale Americii la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că „negocierile nu s-au încheiat, însă par să existe probleme semnificative”. Obstacolul principal ce stă în calea obținerii unei noi înțelegeri se vehiculează a fi orașul Taiz. Acest oraș este al treilea cel mai mare din Yemen și se află sub controlul guvernului, însă, la momentul actual, este sub asediu Houthi. În ciuda compromisului guvernului de a facilita o rută de transport pentru gruparea rebelă prin Taiz, aceștia nu sunt dispuși să părăsească orașul.
