Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Meda Dragomir și Miruna Toma
Steagul Uniunii Europene a fost adus și arborat vineri dimineață în interiorul Parlamentului Ucrainean, relatează Euronews. Acest moment a survenit la o săptămână după ce liderii Uniunii au decis să acorde Ucrainei statutul de țară candidată pentru aderarea la blocul european. Gestul istoric a fost marcat prin aplauze, fotografii și discursuri memorabile, în cadrul unei sesiuni parlamentare speciale care a cuprins atât intervențiile președintelui ucrainean, Vladimir Zelesnki, cât și declarațiile președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „A început o nouă istorie a Ucrainei și a Uniunii Europene”, a declarat președintele ucrainean, adăugând că prezența steagului UE în parlament va avea sarcina de a reaminti constant care sunt valorile și viitoarele aspirații ale Ucrainei. Comisia Europeană a propus șapte reforme cheie pe care Ucraina trebuie să le realizeze înainte de sfârșitul anului.
Armenia și Turcia au acceptat să redeschidă parțial granițele închise de peste 20 de ani, conform Deutsche Welle. Ministerul de externe din Ankara a declarat vinerea aceasta că guvernele din Armenia și Turcia au convenit să permită cetățenilor din alte state – dar nu încă cetățenilor naționali – să treacă granița dintre cele două țări. Frontiera comună a fost închisă începând cu anul 1993, când Armenia și Azerbaidjan, o țară cu o majoritate etnică turcească, au intrat în conflict după căderea Uniunii Sovietice. Acest plan de a permite cetățenilor din țări terțe să traverseze granița este văzut ca următorul pas în procesul unei „normalizări complete” a relațiilor dintre cele două state vecine. De asemenea, în anunțul de vineri, autoritățile precizau că Armenia și Turcia vor permite și comerțul aerian direct în următoarea perioadă de timp.
Yair Lapid a devenit prim-ministru interimar înainte de următoarele alegeri din Israel, declară Euronews. Yair Lapid a devenit prim-ministru interimar în Israel după ce Parlamentul a votat pentru a se autodizolva, declanșând a cincea rundă de alegeri din ultimii trei ani. Fost ministru de externe și lider al partidului centrist național, Lapid a intrat în funcție și va conduce țara în perioada de dinainte de alegerile planificate pentru 1 Noiembrie. Acesta vine în locul actualului prim-ministru, Naftali Bennett, care a declarat că nu va mai candida la tururile următoare. Conform sondajelor, specialiștii au precizat ca Lapid mai are mult de parcurs pentru a îl învinge pe contracandidatul sau, fostul prim-ministru Benjamin Netanyahu, o figură controversată din politica națională.
Președintele Vladimir Putin a declarat că presiunile politice și sociale ale Occidentului, precum și sancțiunile impuse în urma invaziei ruse din Ucraina, determină grăbirea procesului de consolidare a alianței dintre Belarus și Rusia, conform Al Jazeera. Conform declarațiilor lui Putin, aceste presiuni „ne împing să accelerăm procesul de unificare” pentru a minimiza daunele cauzate prin prisma sancțiunilor ilegale și pentru a extinde cooperarea cu „țările prietene”. Belarus și Rusia, ambele state având frontiere comune cu Ucraina, au început un proces de integrare prin semnarea unui tratat în 1997, menit să întărească legăturile tensionate rezultate în urma dizolvării Uniunii Sovietice. „Tratatul Uniunii”, așa cum este cunoscut, prevedea ca fiecare dintre cele două state să rămână suverane, dar să acorde tuturor cetățenilor drept de ședere și cetățenie.
Autoritățile ucrainene au solicitat Turciei să rețină o nava rusească care transporta cereale din Ucraina, raportează Reuters. Ucraina a solicitat Turciei să rețină și să aresteze echipajul navei rusești Zhibek Zholy care transporta o încărcătură de cereale preluată din portul ucrainean Berdyansk, ocupat de forțele ruse. Într-o scrisoare de pe 30 iunie către ministrul turc de justiție, biroul procurorului general din Ucraina a declarat că vasul Zhibek Zholy este implicat în exportul ilegal de produse ucrainene din Berdyansk și se îndreaptă către Karasu, în Turcia, cu 7,000 de tone de încărcătură. Biroul procurorului a cerut autorităților turce să „efectueze o anchetă asupra acestui vas maritim, să confiște probe pentru examinarea medico-legală și să solicite locația exactă a depozitului de grâne”, menționând că Ucraina este dispusă să desfășoare o investigație comună cu forțele de ordine din Turcia.
Uniunea Europeană riscă să își piardă din credibilitate în urma întârzierii procesului de aderare a țărilor din regiunea Balcanilor de Vest, informează Deutsche Welle. Annalena Baerbock, ministrul de externe din Germania, a declarat vinerea aceasta că Uniunea Europeană ar trebui să grăbească discuțiile de aderare a statelor din Balcanii de Vest. Făcând referire atât la Rusia, cât și la China, aceasta a precizat că dacă Uniunea nu-și păstrează promisiunile către aceste țări, altcineva le va oferi un alt pact. „Geografic vorbind, Balcanii de Vest sunt în mijlocul Uniunii Europene (…) Niciun clivaj în care Rusia, sau alt stat, să poată să intervină, nu trebuie creat”, a precizat ministra. Regiunea aceasta cuprinde țări precum Bosnia Herțegovina, Kosovo și Muntenegru, dar Baerbock a menționat ca Uniunea trebuie, in special, să își păstreze promisiunile asupra negocierilor deschise cu Albania și Macedonia de Nord. „Este atât în propriul nostru interes strategic, cât și o problemă de credibilitate”, a adăugat aceasta.
Mullahul Haibatullah Akhunzada, liderul suprem al talibanilor, a participat la o întâlnire importantă a liderilor religioși în capitala Afganistanului, Kabul, relatează Al Jazeera. Audiența estimată a fost aproximată pentru 3000 de bărbați privind participarea în cadrul întâlnirii de 3 zile care a început încă de joia aceasta și a fost găzduită de Universitatea Politehnică din Kabul. Sosirea lui Akhunzada a fost marcată prin urale și scandări și transmisă pe postul radioului de stat, fiind vorba de prima apariție publică a acestuia după momentul în care, în august anul trecut, gruparea talibană a revenit la putere. Conform declarațiilor acestuia, Akhunzada a transmis că „lumea ar trebui să înceteze să spună talibanilor cum să conducă țara”, invitând actorii externi să nu se amestece în eforturile acestora de guvernare.
Liderii din Franța și Australia s-au întâlnit, într-un efort de a restaura legăturile diplomatice, relatează Al Jazeera. Președintele francez Emmanuel Macron i-a precizat noului prim-ministru din Australia, Anthony Albanese, că vrea să se concentreze asupra viitorului, pe măsură ce aceștia încearcă să restaureze legăturile diplomatice, care au devenit tensionate din momentul în care predecesorul său a luat decizia de a renunța la un contract cu firma producătoare de submarine Naval Group. Relațiile dintre cele două țări vestice s-au complicat în octombrie anul trecut, când Australia a anulat un contract în valoare de miliarde de dolari cu firma franceză, optând, în schimb, pentru submarine cu tehnologie din Marea Britanie și Statele Unite. Când a fost întrebat de către jurnaliști dacă Albanese ar trebui să își ceara scuze pentru acel eveniment, Macron a declarat că „nu el este de vina pentru ce s-a întâmplat” și că vor „discuta despre viitor, nu despre trecut”.
