Material realizat de Brădoaia Alexia și Filip Nicole Ashley
Misiunea Artemis II a decolat din Florida, marcând prima călătorie umană dincolo de orbita joasă a Terrei din ultimii 50 de ani, indică Al Jazeera. Racheta de 32 de etaje a transportat astronauții NASA Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen. Lansarea a decurs fără incidente, deși echipa tehnică a remediat anterior probleme la sistemul de terminare a zborului și temperatura unei baterii la Orion. Alimentarea cu 2,6 milioane de litri de hidrogen a fost un succes, eliminând temerile provocate de scurgeri anterioare. Echipajul va petrece zece zile în spațiu, testând sistemele navei Orion înainte de un zbor în spatele Lunii pe o traiectorie de întoarcere liberă. Misiunea se va încheia cu o amerizare în Pacific, fiind prezentată de NASA drept „momentul Apollo” pentru noua generație. Zborul reprezintă un pas crucial pentru viitoarele misiuni spre Marte, conform oficialilor agenției americane.
Numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al Iranului și zvonurile recente privind posibila sa dispariție subliniază o transformare profundă a regimului de la Teheran, indică Al Jazeera. Dincolo de succesiunea personală, analizele indică o consolidare a puterii bazată pe „complexul militar-bonyad”, un nexus ce împletește instituțiile de forță cu capitalul parastatal. Procesul de restructurare economică început după 1989 a transferat activele statului către fundații religioase și firme afiliate Gărzilor Revoluționare (IRGC), creând un sistem opac și greu de responsabilizat. Sancțiunile internaționale au accelerat această tendință, oferind avantaje strategice rețelelor capabile să opereze prin eludarea mecanismelor formale. În contextul conflictului actual și al protestelor din ianuarie 2026, statul a adoptat o logică marțială, incriminând orice formă de disidență internă ca fiind acțiune inamică. Chiar dacă Mojtaba ar dispărea, sistemul va rămâne unul militarizat, centrat pe Biroul Liderului Suprem.
Curtea Supremă a Statelor Unite a analizat miercuri legalitatea ordinului executiv emis de președintele Donald Trump, ce vizează eliminarea practicii istorice a acordării cetățeniei prin naștere, conform Al Jazeera. Evenimentul a marcat o premieră, Trump fiind primul președinte în funcție care asistă la audieri. Avocații administrației au susținut că al 14-lea Amendament a fost interpretat eronat timp de un secol, afirmând că cetățenia nu se cuvine copiilor ai căror părinți nu au documente sau dețin statut temporar. În replică, reprezentanții organizațiilor civile au argumentat că măsura încalcă textul constituțional și precedentul juridic din 1898. Judecătorii au pus întrebări despre haosul administrativ și riscul aplicării retroactive a deciziei. În exterior, sute de manifestanți au protestat împotriva planului care ar putea afecta 255.000 de nou-născuți anual. O decizie finală este așteptată spre sfârșitul acestui an, miza fiind statutul a milioane de viitori cetățeni americani.
O echipă tehnică a FBI a sosit în Cuba pentru a demara o „investigație independentă” asupra schimbului de focuri mortal dintre grănicerii locali și o ambarcațiune rapidă înmatriculată în Florida, indică AlJazeera. Anunțul, făcut de Ambasada SUA din Havana, survine după incidentul din 25 februarie, când 10 cetățeni cubanezi au încercat să intre în țară înarmați cu mii de cartușe și zeci de arme. Potrivit autorităților cubaneze, confruntarea s-a soldat cu cinci morți, restul fiind răniți. Oficialii din Havana au susținut că atacatorii sunt exilați care urmăreau destabilizarea țării, în timp ce Secretarul de Stat, Marco Rubio, a negat orice implicare a personalului guvernamental american. Tensiunile dintre cele două state au escaladat recent, pe fondul blocadei petroliere impuse de Washington după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro. SUA au subliniat că nu vor lua decizii bazându-se doar pe versiunea cubaneză a evenimentelor, ci vor verifica faptele independent, pentru a proteja interesele americane.
Oficiali ai Statelor Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor împotriva președintelui interimar al Venezuelei, Delcy Rodriguez, marcând o schimbare în relațiile bilaterale după înlăturarea lui Nicolas Maduro, titrează Al Jazeera. Conform Departamentului Tezaurului, Rodriguez a fost retrasă de pe lista OFAC, unde se afla din 2018 sub acuzația de subminare a democrației. Această relaxare diplomatică survine în contextul în care Maduro și soția sa se află în custodia SUA sub acuzații de trafic de droguri, în urma unei operațiuni militare din 3 ianuarie. Rodriguez a salutat decizia, pledând pentru eliminarea totală a restricțiilor economice. De la numirea sa, ea a facilitat investițiile private în sectoarele petrolier și minier, măsuri considerate de analiști drept un răspuns la presiunile lui Donald Trump, care a amenințat cu noi acțiuni militare în caz de neconformare. Deși ambasada SUA s-a redeschis după șapte ani, ONU avertizează că încălcările drepturilor omului persistă, în ciuda schimbării de lider.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că “președintele noului regim iranian” a cerut un armistițiu, însă nu va lua în considerare această opțiune până când Strâmtoarea Hormuz nu va fi deblocată, prezintă Reuters. Anunțul a fost făcut de către președintele american printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social. Esmaeil Baqaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, a declarat, potrivit televiziunii de stat iraniene că declarația președintelui american privind armistițiul este “falsă și nefondată”. În cadrul unui interviu, Trump a precizat că americanii vor “părăsi Iranul destul de repede” și ar putea reveni pentru “lovituri punctuale”, dacă va fi nevoie. Trump a afirmat în repetate rânduri în ultimele zile că au fost purtate negocieri între SUA și Iran privind încetarea războiului.
Autoritățile din Franța au investigat o posibilă legătură între un complot terorist dejucat la Bank of America și o grupare pro-iraniană, cunoscută sub numele de HAY, afirmă Reuters. Deși conexiunea nu a fost confirmată oficial, procurorii antiterorism au declarat că există indicii care sugerează implicarea acestei organizații. Gruparea HAYI, al cărei nume complet este “Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya”, a atras atenția după ce a publicat pe rețelele sociale un videoclip în care amenința “interese evreiești din Europa”. În acel mesaj era menționată explicit și clădirea Bank of America din Paris, ceea ce a ridicat suspiciuni în contextul atacului planificat.Dispozitivul descoperit de poliție pe 28 martie era unul extrem de periculos, descris de anchetatori drept “cel mai puternic de acest tip găsit până acum în Franța”.
Președintele SUA, Donald Trump a declarat explicit că “se gândește serios” să retragă SUA din NATO, pe fondul ezitărilor aliaților europeni de a sprijini războiul împotriva Iranului, conform The Telegraph. Deși legislația americană prevede că președintele nu poate retrage statul din NATO fără aprobarea Congresului, acest lucru nu-l împiedică să refuze oferirea de ajutor unei țări NATO care ar fi atacată, ceea ce, de facto, ar echivala cu retragerea. A declarat că din partea decidenților poporul ucrainean a primit ajutor, “care nu era problema noastră. A fost un test, și am fost acolo pentru ei și am fi fost întotdeauna acolo pentru ei. Ei nu sunt acolo pentru noi”. Despre armata Marei Britanie, Trump a spus că nu este pregătită pentru sarcina de a se implica în războiul SUA și Israelului cu Iranul: “Nici măcar nu au marină. Sunt prea bătrâni și au portavioane care nu au funcționat”.
Ministrul elvețian al finanțelor, Karin Keller-Sutter, a inițiat un proces pentru calomnie și insultă în urma unor remarci generate de asistentul de inteligență artificială al lui Elon Musk, menționează Politico. Politiciana liberală a fost subiectul unei postări pe platforma de socializare „X”, care includea remarci vulgare create de Grok, chatbotul dezvoltat de xAI. Ulterior, aceasta a depus plângere penală împotriva unui autor „necunoscut”, a confirmat un purtător de cuvânt al lui Keller-Sutter, întrucât utilizatorul X care l-a determinat pe Grok să genereze remarca nu a putut fi identificat. Ea a susținut că postarea de pe X nu era o „contribuție protejată de libertatea de exprimare sau parte a dezbaterii politice, ci mai degrabă o denigrare pură a unei femei”. X a stârnit indignare la nivel mondial de la începutul anului din cauza generării de către Grok a unor imagini nudificate și a materialelor cu abuz sexual asupra copiilor. În ianuarie, decidenții Comisiei Europeane au lansat o anchetă asupra companiei în legătură cu această situație.
Personalul FBI a calificat o intruziune cibernetică a chinezilor într-un sistem sensibil de supraveghere al agenției drept un „incident major”, ceea ce înseamnă că aceasta prezintă riscuri semnificative pentru securitatea națională a SUA,potrivit Politico.Agentii FBI au stabilit că intruziunea se încadrează în definiția unui incident major conform unei legi federale privind securitatea datelor cunoscută sub numele de FISMA. Constatarea sugerează că hackerii au compromis cu succes cantități mari de date sensibile stocate direct pe sistemele FBI, ceea ce reprezintă probabil o lovitură majoră de contraspionaj realizată de chinezi. Conform acestei legi denumită FISMA, o intruziune poate atinge pragul de incident major dacă implică exfiltrarea sau compromiterea datelor de identificare personală sau prezintă riscuri acute pentru securitatea națională, relațiile externe, încrederea publică sau libertățile civile ale americanilor. Agenții au menționat că sistemul „afectat” conținea „rezultate ale procedurilor legale, cum ar fi înregistrările telefonice și rezultatele supravegherii prin dispozitive de interceptare și urmărire, precum și informații de identificare personală referitoare la persoanele vizate de anchetele FBI”.
