Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Pe 30 aprilie în Irak vor avea loc alegeri generale. Un scrutin organizat pe fondul conflictelor dintre secte, care au ajuns în cel mai grav punct din 2007 încoace. Așa încât, pentru oamenii de rând exercitarea dreptului cetățenesc de a merge la urne ajunge să fie prea puțin important în raport cu încercarea de a scăpa nevătămați din confruntările violente de pe teren, după cum se arată într-un articol apărut în The Economist.
În acest moment, cea mai periculoasă zonă din Irak este Anbar, o regiune situată la vest de Bagdad și învecinată cu Siria și Iordania. Violențele au luat amploare aici în luna decembrie , când actualul premier, Nuri al-Maliki, a trimis forțele speciale să demonteze o tabără de protest din Ramadi, capitala provinciei, arestând totodată niște lideri locali. Această măsură a dus la izbucnirea de lupte între forțele de securitate, predominant șiite și localnicii suniți, loiali unor lideri tribali, mulți dintre ei aliați ai Statului Islamic din Irak și Levant, grupare afiliată Al-Qaida.
Dacă Ramadi se află acum în mare parte sub comanda autorităților, în Falluja, al doilea oraș al provinciei și multă vreme un focar al opoziției jihadiste, rebelii încă dețin controlul. 300.000 de civili care locuiau în zonă au fost nevoiți să-și abandoneze casele, aceasta fiind cea mai amplă deplasare a unor cetățeni irakieni de la intensificarea violențelor, în 2007.
În acest context, se arată în textul citat, Statele Unite au autorizat livrarea de echipamente militare Irakului, care achiziționează arme și muniție și din Iran, în ciuda sancțiunilor interanționale impuse Republicii Islamice. Pe de altă parte, însă, premierul al-Maliki acuză Arabia Saudită și Qatarul că ar finanța teroriștii suniți din Irak, încercând astfel să destabilizeze țara. Între timp, numărul irakienilor uciși în confruntările violente continuă să crească. Se estimează că anul trecut 9.000 de persoane au fost ucise, iar în primele trei luni din 2014, 2.000 de oameni au murit în atentate, cele mai multe dintre ele în Bagdad.
Pe lângă toate acestea, Guvernul central se confruntă și cu dorința de obținere a autonomiei și cu tendințele secesioniste din unele provincii ca Ninive. În plus, tensiunile dintre premier și Guvernul regiunii autonome Kurde din Irak au atins și ele apogeul. ”Aceste alegeri fie vor salva Irakul, fie în vor împinge înspre divizare”, explică situația Fuad Hussein, un reprezentant al președintelui kurd.
