Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a susținut un discurs în Parlamentul European, unde a cerut schimbări majore în modul în care Uniunea Europeană abordează migrația, anunță Deutsche Welle. El a avertizat că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea declanșa o criză de migrație care ar amenința sistemul spațiul Schengen. Orban a propus organizarea de summituri regulate pe tema migrației și a subliniat că președinția maghiară a Consiliului UE vizează să fie un catalizator pentru schimbare. Discursul său a fost întâmpinat cu critici din partea unor membri ai Parlamentului European. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a acuzat pe Orban că nu combate migrația ilegală, subliniind că acesta a acordat amnistie traficanților de persoane. De asemenea, i s-a reproșat relația prietenoasă cu președintele rus Vladimir Putin și lipsa de referințe la Ucraina în discursul său. Orban a replicat că succesul partidelor de dreapta din Europa arată că poziția sa devine tot mai populară.
Un cetățean afgan de 27 de ani a fost arestat în Oklahoma, SUA, pentru planificarea unui atac terorist în ziua alegerilor, conform Departamentului de Justiție al SUA, publică Deutsche Welle. Suspectul, identificat ca Nasir A. T., ar fi intenționat să sprijine gruparea teroristă Statul Islamic (IS) și să desfășoare un atac armat împotriva unor grupuri mari de oameni. Autoritățile l-au prins în flagrant când a încercat să achiziționeze arme și muniții de la un agent FBI sub acoperire, împreună cu un co-conspirator minor, despre care se crede că este cumnatul său. Nasir a intrat în SUA în 2021 prin Programul Special de Vize pentru Imigranți, destinat persoanelor care au lucrat pentru armata SUA în Irak sau Afganistan. FBI a lăudat succesul operațiunii care a prevenit atacul, subliniind că amenințările din partea “lupilor singuratici” și a grupurilor mici rămân ridicate, în contextul alegerilor și al conflictelor din Orientul Mijlociu.
Uniunea Europeană a aprobat un plan istoric de a acorda Ucrainei un împrumut de 35 miliarde de euro, utilizând activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ca garanție, informează Euronews. Această măsură face parte dintr-o inițiativă mai amplă a aliaților din G7, care vizează oferirea unui ajutor total de 45 miliarde de euro pentru Ucraina. Împrumutul va fi acordat fără restricții, oferind guvernului ucrainean libertate maximă în utilizarea fondurilor. Deși acordul a fost aprobat de ambasadorii UE, acesta trebuie să fie ratificat de Parlamentul European. În plus, Ungaria a blocat o modificare cheie în regimul sancțiunilor, cerând amânarea deciziei până după alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie. Această întârziere ar putea complica eforturile G7 de a asigura continuitatea sancțiunilor împotriva Rusiei, un aspect crucial pentru succesul planului de finanțare.
Kemi Badenoch și Robert Jenrick au rămas ultimii doi candidați în cursa pentru conducerea Partidului Conservator din Marea Britanie, după eliminarea lui James Cleverly, anunță Politico. Badenoch a obținut 42 de voturi, iar Jenrick 41, în timp ce Cleverly, un candidat centrist, a fost eliminat cu 37 de voturi, deși inițial se afla în frunte. Kemi Badenoch, cunoscută pentru susținerea piețelor libere și opoziția față de „cultura woke”, a avut o campanie marcată de controverse, dar a obținut sprijin semnificativ din partea parlamentarilor conservatori. Robert Jenrick, anterior perceput ca un conservator centrist, a adoptat o poziție mai dură pe tema imigrației și pledează pentru părăsirea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Ambii candidați trebuie acum să convingă membrii partidului că pot conduce conservatorii înapoi la guvernare, după cea mai gravă înfrângere electorală din istoria partidului. Votul final al membrilor va avea loc între 15 și 31 octombrie, iar noul lider va fi anunțat pe 2 noiembrie.
Bolivia s-a alăturat cazului de genocid împotriva Israelului, inițiat de Africa de Sud la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), confirmă Al Jazeera. Bolivia a depus o cerere oficială pentru a interveni în proces, acuzând Israelul de acte genocidare în conflictul din Gaza, încălcând Convenția privind genocidul. În ianuarie, CIJ a ordonat Israelului să prevină astfel de acte și să permită accesul neîngrădit al investigatorilor ONU în Gaza, însă Israel a ignorat hotărârea. Situația umanitară din Gaza, susțin oficialii din Africa de Sud, necesită măsuri de urgență, dar Israel a continuat campania sa militară. Războiul din Gaza, început în octombrie 2023, a dus la moartea a peste 42.000 de persoane, majoritatea civili, conform Ministerului Sănătății din Gaza. În plus, Amnesty International a acuzat Israelul că nu a respectat ordinele CIJ. Bolivia a afirmat că se simte obligată să condamne genocidul în curs și să intervină în acest caz la CIJ.
