Material realizat de Andrei Rus și Irina Dudu
Anura Kumara Dissanayake, un politician cu orientare marxistă, a fost ales președinte al Sri Lanka, conform Reuters. Anura Kumara Dissanayake a reușit să obțină 42,3% din voturi. Alegerea sa reflectă nemulțumirea profundă a cetățenilor față de măsurile de austeritate impuse de președintele anterior, Ranil Wickremesinghe, care a ocupat locul al treilea în cursă, cu doar 17% din voturi. Anura Kumara Dissanayake și-a construit campania pe promisiuni de combatere a corupției și de susținere a celor afectați de criza economică severă din 2022, care a dus la prăbușirea economiei țării. Deși a exprimat dorința de a renegocia unele măsuri economice impuse de Fondul Monetar Internațional, a promis că toate schimbările vor fi făcute în consultare cu instituțiile financiare internaționale. Pe termen scurt, noul președinte va trebui să se ocupe de provocări majore, inclusiv datoria externă și sărăcia în creștere, dar și să mențină programul de redresare economică sprijinit de Fondul Monetar Internațional până în 2027.
Armata rusă și cea chineză au început exerciții navale comune în Marea Japoniei, denumite „Beibu/Interaction – 2024”, conform Reuters. Exercițiile, desfășurate de Flota Pacificului a Rusiei și Marina Chineză, includ manevre complexe cu arme antiaeriene și antisubmarin, demonstrând o cooperare militară tot mai strânsă între cele două puteri în contextul rivalității cu Statele Unite ale Americii din regiunea Pacificului. Aceasta nu este prima colaborare de acest fel; recent, armata rusă și armata chineză au participat și la alte exerciții comune, inclusiv cele de tip Ocean-2024, unde au testat capacități de tragere cu rachete și artilerie. Aceste manevre sunt considerate de analiști o demonstrație de forță, menită să contracareze influența crescândă a SUA și aliaților săi în Asia de Est, consolidând relațiile militare ruso-chineze într-o perioadă de tensiuni internaționale crescute.
Oficialii Departamentul de Comerț al Statelor Unite ale Americii au plănuit interzicerea utilizării tehnologiilor software și hardware chineze în vehiculele conectate și autonome, conform Reuters. Două surse anonime au declarat jurnaliștilor Reuters că interzicerea acestor tehnologii chinezești este cauzată din motive de securitate națională. Propunerea vizează riscuri legate de colectarea de date sensibile și posibilitatea manipulării vehiculelor de la distanță de către entități străine. Măsurile vor afecta vehiculele echipate cu tehnologii avansate de comunicații, inclusiv pe cele cu funcții autonome, și sunt parte dintr-o escaladare a restricțiilor împotriva produselor chinezești. Oficialii americani au mai propus majorarea taxelor vamale pentru vehiculele electrice și bateriile produse în China. Regulile ar urma să intre în vigoare pentru tehnologiile software începând cu modelele din 2027, iar pentru cele hardware din 2030. Decizia face parte din eforturile mai largi ale Statelor Unite de a-și proteja infrastructura critică și lanțul de aprovizionare împotriva riscurilor asociate cu țările considerate adversare, cum ar fi China și Rusia. Joe Biden a subliniat pericolul reprezentat de prezența masivă a vehiculelor chinezești pe piața americană, promițând măsuri ferme pentru a proteja securitatea națională.
Purtătoarea de cuvânt a Kremlinului, Maria Zakharova, a declarat că oficialii ruși nu vor participa la următorul summit de pace în Ucraina, relatează The Moscow Times. Aceasta a adăugat că summitul urmărește doar să impună „formula Zelensky”, care nu ia în considerare realitățile geopolitice și cerințele Rusiei. Acestea includ recunoașterea teritoriilor ucrainene anexate de Moscova, ceea ce Putin a subliniat încă din iunie drept o condiție esențială pentru negocieri de pace. Moscova a declarat că este deschisă la discuții bazate pe propuneri „serioase”, care să reflecte situația de pe teren, însă consideră că summitul în forma sa actuală nu oferă soluții reale pentru conflictul din Ucraina. Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a sugerat că ar invita reprezentanții Moscovei pentru a participa la următorul summit.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început o vizită oficială în Statele Unite ale Americii pentru a prezenta „planul victoriei”, conform The Kyiv Independent. Acest plan urmărește obținerea sprijinului internațional pentru finalizarea conflictului cu Rusia, fără a depinde de cooperarea Moscovei. Volodimir Zelenski a declarat că va cere sprijin pentru aderarea rapidă a Ucrainei la NATO și va solicita ajutor suplimentar pentru a-și consolida poziția în război. De asemenea, el va discuta cu președintele american Joe Biden la Casa Albă și se va întâlni cu alte personalități politice, inclusiv candidații prezidențiali Donald Trump și Kamala Harris. Președintele ucrainean va participa în timpul vizitei sale la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite și la întâlniri cu lideri din Germania și Brazilia. Planul său de pace, care va fi făcut public după aceste discuții, este văzut ca un pas esențial în asigurarea sprijinului internațional necesar pentru a obține o victorie finală în conflictul cu Rusia.
Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului german Olaf Scholz a câștigat alegerile pentru guvernul local în Brandenburg, conform exit poll-ului, potrivit CNN. A câștigat în fața partidului de opoziție , formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile din Brandenburg, cu 31,8% din voturi față de 29,2%. Această victorie i-a oferit o ușoară “pauză” lui Scholz, deși popularitatea sa rămâne scăzută la nivel național. Totuși, succesul s-a datorat în mare parte premierului din landul Brandenburg, Dietmar Woidke, care s-a distanțat de Scholz în timpul campaniei. Prezența la vot a crescut la 73%, marcând o creștere semnificativă față de 2019.
Oficialii din Iran au furnizat Rusiei rachete balistice Fath-360, potrivit Reuters. Potrivit unor oficiali europeni și americani, nu s-a știut de ce lansatoarele nu au fost livrate. Unii experți sugerează că Rusia ar putea modifica camioane pentru a lansa rachetele, sau că Iranul ar putea “lăsa spațiu” pentru negocieri diplomatice cu Occidentul. Rachetele Fath-360 reprezintă o amenințare pentru Ucraina, având o viteză mare și o rază de acțiune de 121 km.
Donald Trump a refuzat o nouă dezbatere cu contracandidata sa, și actuala vicepreședintă, Kamala Harris înainte de alegerile prezidențiale din SUA, potrivit Reuters. Refuzul a fost anunțat după ce echipa acesteia acceptase o invitație din partea CNN pentru o dezbatere pe 23 octombrie. Harris a câștigat prima dezbatere din 10 septembrie, conform sondajelor. Trump a declarat că este prea târziu pentru o altă dezbatere, deoarece “votarea a început deja”. Joe Biden, actualul președinte, s-a retras din cursa electorală în iulie, după o performanță nesigură într-o dezbatere din iunie cu Trump.
Liderii Israelului și ai Hezbollah au fost îndemnați să se retragă în contextul unei escaladări a atacurilor transfrontaliere și al avertismentelor internaționale privind o “catastrofă”, potrivit BBC. Liderii din Israel au raportat că statul a fost atacat cu aproximativ 150 de rachete și proiectile din Liban, ceea ce a determinat evacuarea a mii de cetățeni în adăposturi. Armata israeliană a ripostat, distrugând rachete Hezbollah în sudul Libanului. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israel va lua măsuri pentru a restabili securitatea, în timp ce vicele liderului Hezbollah, Naim Qassem, a afirmat că grupul este pregătit să facă față “oricăror provocări”. Atacurile recente au generat 45 de victime în Beirut, inclusiv copii. Secretarul general al Organizației Națiunilor Uunite, Antonio Guterres, a avertizat asupra riscului ca Libanul să devină un alt Gaza și că nu există o soluție militară care să aducă siguranță. Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au exprimat îngrijorări severe, solicitând o încetare imediată a focului, în timp ce activitatea militară a crescut în regiune, inclusiv prin atacuri din Irak.