Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Andrei Rus și Mihai Turcu
Ministra Apărării din Țările de Jos, Kajsa Ollongren, a anunțat că vor furniza Ucrainei componente pentru un sistem de apărare antiaeriană Patriot, inclusiv radar și lansatoare, relatează The Kyiv Independent. Ministra Apărării a anunțat că ajutoarele către Ucraina vor fi realizate în colaborare cu o altă țară neprecizată. Totodată, aceasta a descris decizia oficialilor români privind furnizarea unui sistem Patriot Ucrainei drept știri foarte bune. Această mișcare vine după ce oficialii Ucrainei au cerut mai multe echipamente pentru apărare antiaeriană suplimentară în contextul intensificării atacurilor rusești. Țările de Jos au oferit anterior suport similar și instruire militară armatei ucrainene. Sprijinul recent al câtorva state europene de a furniza Ucrainei sisteme Patriot sau alte tipuri de echipamente militare evidențiază sprijinul internațional în creștere pentru eforturile de apărare ale Kievului.
Oficialii Coreei de Sud au convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta împotriva acordului de apărare dintre președintele Vladimir Putin și omologul său nord-coreean, Kim Jong Un, conform The Moscow Times. Acordul semnat zilele acestea de către cei doi lideri include angajamente de apărare reciprocă și o potențială cooperare militară care încalcă sancțiunile ONU. Oficialii din Coreea de Sud au cerut decidenților politici din Rusia să oprească legăturile militare cu armata Coreei de Nord. Totodată, oficialii de la Seul, care este un important exportator de arme, au subliniat faptul că, din cauza acestui acord, vor „reconsidera” politica statului de a nu furniza armament Ucrainei.
Oficialii Chinei au avertizat Uniunea Europeană asupra riscului unui război comercial din cauza tarifelor propuse pentru importurile de vehicule electrice chinezești, relatează Al Jazeera. Avertismentul oficialilor chinezi a venit în timp ce ministrul economiei din Germania, Robert Habeck, se află într-o vizită în Beijing. Decizia Uniunii Europene de a combate subvențiile excesive a dus la contramăsuri din partea Chinei și critici dure din partea liderilor chinezi. Vizita ministrului german în China are ca scop explicarea poziției Germaniei față de majorarea tarifelor și atenuarea tensiunilor dintre oficialii chinezi și cei europeni. În ciuda scăderii recente a exporturilor germane către China, ministrul german urmărește să echilibreze relațiile economice și să reducă dependența de China.
Protestele naționale din Kenya împotriva majorării propuse a taxelor au dus la moartea unei persoane și rănirea a peste 200, relatează Reuters. Poliția din Kenya a folosit gaze lacrimogene, tunuri de apă și, posibil, gloanțe reale pentru a dispersa manifestanții. Grupurile pentru drepturile omului au condamnat violența și arestarea a peste 100 de protestatari. Protestele se opun unui proiect de lege financiară care urmărește să crească veniturile suplimentare, criticii argumentând că va crește costul vieții. În ciuda neliniștilor, proiectul de lege a progresat în parlament.
Guvernul militar din Niger a revocat licența de operare a producătorului francez de combustibil nuclear Orano la una dintre cele mai mari mine de uraniu din lume, conform Al Jazeera. Compania franceză Orano a fost somată să părăsească mina Imouraren, situată în nordul Nigerului, care conține aproximativ 200.000 de tone de uraniu, utilizat pentru energie nucleară și arme. Ministerul Minelor din Niger avertizase că va revoca licența dacă dezvoltarea minei nu începea până pe 19 iunie. Deși reprezentanții companiei Orano au susținut că au reluat activitățile, guvernul a continuat să-și consolideze legăturile cu Rusia și Iran, explorând noi concesiuni miniere. Relațiile dintre Niger și Franța s-au deteriorat după lovitura de stat de anul trecut, noul guvern cerând expulzarea ambasadorului și a soldaților francezi. Companiile rusești par să fie interesate de mina de uraniu, sugerând o posibilă reorientare a licenței către Rusia.
Oficialii armeni au anunțat recunoașterea Palestinei drept stat, anunță Deutsche Welle. Ministrul de externe armean a făcut un apel la coexistență pașnică și a abordat „situația umanitară catastrofală din Gaza” și conflictul militar în desfășurare. Armenia a condamnat atacurile asupra infrastructurii civile și violența împotriva civililor, cerând eliberarea necondiționată a ostaticilor. Ministerul Afacerilor Externe al Armeniei a subliniat angajamentul țării față de dreptul internațional, egalitatea națiunilor și suveranitatea, recunoscând totodată Statul Palestina. Reacțiile au fost mixte: Hussein Al-Sheikh, un oficial palestinian, a salutat decizia Armeniei, considerând-o o victorie pentru dreptate și legitimitate. În schimb, Israelul a reacționat vehement, convocând ambasadorul Armeniei pentru o mustrare. Această recunoaștere s-a adăugat altor recente de către Spania, Norvegia și Irlanda, crescând numărul statelor ONU care recunosc Palestina la 146 din 193. Cu toate acestea, mari puteri precum Franța, Marea Britanie și SUA nu recunosc statalitatea palestiniană.
Instanța superioară din Namibia a anulat două legi coloniale care incriminau relațiile între persoane de același sex, susține Deutsche Welle. Decizia a fost luată de instanța din Windhoek, care a declarat neconstituționale infracțiunea de sodomie și legea ce interzice „infracțiunile sexuale nefirești”. Aceste legi, deși rareori aplicate, au perpetuat discriminarea și frica în rândul bărbaților gay. Cazul a fost adus în fața instanței de activistul namibian Friedel Dausab, sprijinit de organizația britanică Human Dignity Trust. Dausab a subliniat că decizia îi oferă libertatea de a nu se mai simți ca un „criminal pe fugă”. Namibia a moștenit aceste legi la independența din 1990 de la Africa de Sud, unde erau aplicate din perioada colonială. De atunci, Africa de Sud a devenit un pionier pe continent în decriminalizarea relațiilor homosexuale și legalizarea căsătoriilor și adopțiilor pentru cuplurile LGBTQ+. Verdictul din Namibia vine într-un context de intoleranță crescândă în sudul Africii, exemplificat de legislația strictă anti-LGBTQ+ din Uganda.
Grupul Renew Europe din Parlamentul European a suferit o nouă pierdere după retragerea partidului ANO, condus de Andrej Babiš, publică Euronews. Aceasta reduce numărul de europarlamentari din Renew Europe de la 81 la 74, mai puțin cu 7 mandate. Babiš a motivat decizia prin dezacorduri legate de politica migrației și Pactul Verde, dorind să promoveze suveranitatea națională a Cehiei. Președintele Renew Europe, Valérie Hayer, a reacționat afirmând că despărțirea era inevitabilă din cauza drumului populist al ANO, incompatibil cu valorile liberale ale grupului. Hayer a subliniat că plecarea ANO va solidifica Renew Europe, deși vine într-un moment delicat, marcând o scădere a influenței politice a grupului în Bruxelles. În același timp, Renew Europe a câștigat un europarlamentar din Les Engagés, însă Volt Europa ar putea alege să se alăture Verzilor, afectând și mai mult poziția liberalilor.
Femeile din Franța votează cu extrema dreapta mai mult decât bărbații, potrivit unui sondaj realizat de OpinionWay, citat de Politico. Conform sondajului, în 2019, doar 21% dintre femei votaseră pentru Adunarea Națională, comparativ cu 25% dintre bărbați. În 2024, însă, 33% dintre femei au votat pentru partid, depășind cei 30% dintre bărbați. Acest sprijin crescut al femeilor este unic în contextul european, comparativ cu alte partide de extremă dreapta din Germania și Italia, unde votul femeilor rămâne mai scăzut. Liderul Adunării Naționale, Jordan Bardella, a subliniat protecția drepturilor femeilor ca parte a campaniei sale, promițând măsuri împotriva violenței domestice și o politică strictă împotriva „criminalilor străini”. Această strategie a fost esențială în creșterea popularității partidului printre femei, contribuind la schimbarea dinamicii politice în Franța.
Curtea Supremă a SUA a hotărât că persoanele supuse unor ordine de restricție pentru suspiciuni de violență domestică nu au dreptul de a deține arme, potrivit BBC News. Decizia, adoptată cu o majoritate de 8-1, susține o lege veche de 30 de ani menită să prevină accesul acestor persoane la arme letale. Instanța a respins o hotărâre anterioară care considera incompatibilă această lege federală cu tradiția istorică americană privind reglementarea armelor de foc. La baza acestei decizii a fost cazul lui Zackey Rahimi, un bărbat din Texas cu antecedente de violență armată împotriva partenerelor și implicat în multiple împușcături publice. Judecătorul șef John Roberts a subliniat că politica de dezarmare a indivizilor amenințători este în concordanță cu Al Doilea Amendament al Constituției SUA, excluzându-i pe aceștia din dreptul de a deține arme de foc pentru protecția partenerilor intimi. Decizia a fost primită cu reacții mixte, reflectând divergențele profunde în jurisdicția privind drepturile deținătorilor de arme în SUA.
