Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Radu Ioan Mocanu.
Zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova s-au adunat la un miting organizat la Chișinău pentru a-și arăta susținerea față de guvern și viitorul pro-european, conform Reuters. Statul moldovean a fost unul dintre cele mai afectate de invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, iar ca urmare a acestui eveniment, autoritățile au înaintat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Autoritățile de la Chișinău au anunțat în mai multe rânduri faptul că liderii de la Kremlin au condus operațiuni de destabilizare a statului prin proteste și propagandă. La miting, președinta Maia Sandu a declarat obiectivul de aderarea la Uniunea Europeană până în anul 2030. Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a reiterat susținerea din partea instituțiilor europene pentru acest demers. În paralel, liderul opoziției, Ilan Șor, aflat sub sancțiuni ale Statelor Unite ale Americii și condamnat la închisoare pentru rolul său în jaful de un miliard de dolari de la Banca Moldovei, a anunțat că va cere un referendum pentru a se stabili direcția de politică externă a statului moldovean.
Autoritățile militare ale Ucrainei au anunțat începerea procedurii de încercuire a Bahmutului, ca urmare a capturării orașului de către militarii ruși, notează Reuters. Forțele militare ale Federației Ruse au anunțat ocuparea în totalitate a Bahmutului, fapt ce a fost felicitat de președintele de la Kremlin, Vladimir Putin. Ca urmarea a acestui anunț, armata ucraineană a anunțat printr-o postare pe Telegram încercuirea orașului. De asemenea, declarația venită din partea autorităților ruse a fost negată atât de ofițeri superiori ai armatei ucrainene, cât și de președintele Volodimir Zelenskiy. Liderul trupelor de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat faptul că pozițiile ocupate de către mercenari vor fi preluate de armata oficială a Federației Ruse și că își va retrage propriile trupe. Deși orașul a fost centrul unui asediu îndelungat, analiștii militari ce au dezbătut subiectul, au declarat că orașul nu are o importanță strategică foarte mare.
Itamar Ben Gvir, ministrul apărării din guvernul Israelului a întreprins o vizită în cartierul moscheii Al-Aqsa, la câteva zile după marșul naționaliștilor israelieni, relatează Al Jazeera. Guvernatul, care în trecut a făcut mai multe declarații îndreptate împotriva palestinienilor, a vizitat cartierul din Ierusalimul de Est, unde a declarat controlul Israelului asupra jumătății de oraș, fapt ce a inflamat tensiunile deja crescute între israelieni și palestinieni. Acest eveniment se petrece la câteva zile după marșul naționaliștilor israelieni cu ocazia zilei drapelului, eveniment la care cetățeni palestinieni au fost atacați. Tensiunile dintre cele două grupuri sunt într-o continuă creștere, având în vedere faptul că în ultima perioadă de timp, tot mai mulți naționaliști israelieni pătrund în zonele populate de palestinieni, dar și în urma descinderilor organizate de forțele de ordine israeliene.
În urma alegerilor legislative desfășurate în Grecia, partidul conservator de guvernământ s-a clasat pe primul loc, nereușind însă să formeze o majoritate, anunță BBC. Alegerile au fost câștigate detașat de partidul actualului premier, Kyriakos Mitsotakis, cu un procent de 41%, pe când rivalul său, Alexis Tsipras, a câștigat doar 20% din voturi. Deși conservatorii au câștigat alegerile, ocupând un număr de 145 de locuri, acestea nu sunt suficiente, fiind necesare 150 pentru formarea majorității. Într-un discurs, Kyriakos Mitsotakis a declarat că cetățenii își doresc o guvernarea formată integral din membrii partidului său, urmărind o nouă rundă de alegeri în care să se mai câștige câteva mandate pentru formarea majorității. Mai mulți alegători intervievați au declarat că alegerea făcută pentru partidul de guvernământ a venit din rațiuni economice, statul elen înregistrând creșteri economice.
Zeci de mii de cetățeni s-au adunat pe străzile din Belgrad pentru a protesta împotriva violenței armate, ca urmare a două atacuri soldate cu 18 victime, relatează Deutsche Welle. Aceasta este a treia adunare de acest timp de la începerea tragediilor, iar protestatarii cer demisia conducerii ministerului de interne și a directorului serviciilor secrete. Principalii vinovați pentru producerea celor două tragedii sunt președintele Alexander Vucic și ministrul de interne Bratislav Gasic, care au eșuat în limitarea conținutului media care incită la violență și au ignorat violențele stradale tot mai vizibile. Partidele de opoziție s-au solidarizat cu protestatarii, criticând guvernarea în mai multe discursuri publice. Ca răspuns la critici, președintele Alexander Vucic a anunțat că va organiza o mare adunare pentru a combate demagogia opoziției, acuzandu-i că se folosesc de o tragedie națională pentru a-și promova ideile.
